M-am aflat astăzi într-o scurtă vizită şi vreau să mulţumesc conducerii Dacia Renault de aici, de la Mioveni pentru invitaţia făcută, deoarece această uzină reprezintă un proiect strategic fundamental pentru România, un proiect industrial, care asigură şi înseamnă atât de mult pentru exporturile româneşti, pentru PIB şi cel mai important pentru mine, pentru zece mii de locuri de muncă aici, la Mioveni, şi pentru multe alte zeci de mii de locuri de muncă în ţară. Am vrut să cunosc direct stadiul proiectelor care se desfăşoară aici, la Mioveni, modul în care politicile guvernamentale pot sprijini investitorii mari şi investitorii serioşi, aşa cum este Renault în România, şi în mod sigur, dincolo de veştile bune pe care le-am primit, dincolo de solicitările legitime pe care un investitor, aşa cum este Renault, le are în ceea ce priveşte legislaţia şi sprijinul pe care guvernul trebuie să-l acorde oricărui mare investitor care creează atât de multe locuri de muncă, îi mulţumesc în mod special domnului director, care din primul minut de întâlnire mi-a prezentat proiectul privind maşinile electrice şi m-am înscris deja pe listă să fiu primul care voi folosi maşina electrică, produsă de Renault Dacia imediat ce proiectul va fi finalizat.
Reporter: Când anticipaţi să mergeţi cu o astfel de maşină hibrid?
Victor Ponta: Nu, e electrică de-a dreptul, nici măcar hibrid. Asta depinde, sigur, de producător.
Reporter: Se va fabrica aici?
Victor Ponta: Nu mă puneţi în situaţia de a da eu date tehnice. În mod sigur, conducerea companiei vă va da toate datele necesare, însă vreau să apreciez foarte mult preocuparea pe care grupul Renault şi, sigur, uzina de aici, o au pentru protecţia mediului, pentru a construi de fiecare dată maşini cu o tehnologie din ce în ce mai prietenoasă cu mediul ambiant şi această componentă a strategiei Renault pentru mine şi pentru toţi cei care suntem interesaţi de mediu este de lăudat şi de apreciat.
Reporter: Domnule Prim-ministru, Radu Berceanu spunea astăzi că nu ar trebui să umblaţi la salarii până în iunie, că s-ar putea să descoperiţi că cei 8% nu există şi chiar dacă îi găsiţi, salariile nu vor avea bani, nu vor avea aceeaşi valoare de cumpărare ca atunci când salariile au fost tăiate.
Victor Ponta: Bun. Mă aflu aici, la Mioveni, într-un loc în care lucrează, aşa cum spuneam, 10.000 de oameni, dar într-o zonă privată şi atunci preocuparea mea este nu de a răspunde la atacuri politice, pe care le înţeleg şi sunt legitime până la un punct, ci preocuparea mea legitimă este de a încerca, dincolo de ceea ce Guvernul face pentru bugetari, de a sprijini investitorul, de a sprijini angajaţii din zona privată să beneficieze şi ei de ceea ce, iată, bugetarii într-un fel sau altul vor beneficia şi anume un sprijin în ceea ce priveşte zona... ceea ce poate să facă statul: reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, sper, din 2013, lucruri care să arate că pentru mine, deşi sunt un prim-ministru de centru-stânga, cel care munceşte are aceleaşi drepturi şi beneficiază în aceeaşi măsură de sprijinul Guvernului, chiar dacă munceşte într-o întreprindere privată aşa cum este cea în care ne aflăm sau într-una de stat.
Reporter: Este inflaţia o problema pe care o aveţi în vedere la ora actuală ? A crescut euro foarte mult…
Victor Ponta: Astăzi a scăzut, astăzi n-a crescut şi repet ceea ce am spus zilele trecute, am încredere că BNR, guvernatorul BNR, domnul Isărescu, în coordonare cu domnul ministru de Finanţe, Florin Georgescu au toate instrumentele pentru a controla situaţia. Tulburările de pe piaţa financiară au afectat nu doar România, ci toate ţările din zonă, dar România este stabilă. Pentru un proiect important, aşa cum este cel de la Dacia Renault pentru că eu mă încăpăţânez să vă vorbesc despre locul în care mă aflu acum, fluctuaţiile de curs nu sunt neapărat o veste bună, dar tocmai capacitatea BNR şi a ministrului de Finanţe de a reacţiona inteligent şi de păstra stabilitatea sunt în favoarea investiţiilor serioase aşa cum este cea de aici, de la Mioveni.
Reporter: Când vă întâlniţi cu reprezentanţii Mittal ?
Victor Ponta: O să merg şi la Galaţi, în mod sigur. Fabrica de aici, de la Mioveni este prima întreprindere privată pe care o vizitez de la începutul mandatului, dar în mod sigur voi merge şi la Galaţi acolo unde iarăşi e vorba de foarte multe mii de oameni care lucrează, şi în toate zonele în care există proiecte de succes, de privatizare de succes. Proiectul de aici, de la Mioveni este o poveste de succes, este o privatizare reuşită, cu o companie serioasă, cu păstrarea locurilor de muncă, cu un sindicat care este foarte puternic aici, într-o întreprindere privată, deci e un proiect de succes. Voi merge peste tot, voi prezenta în numele Guvernului României sprijinul pentru toate investiţiile serioase pentru toţi cei care creează locuri de munca, insa nu pot să le vizitez pe toate odată. Am venit în primul rând la Mioveni, voi merge şi în toate celelalte zone, inclusiv…
Reporter: La Oltchim mergeţi ?
Victor Ponta: Acolo, iată, nu e un proiect de succes. Dacă vorbim de lucruri de succes, dar voi merge şi acolo pentru că trebuie să găsim o soluţie.
Reporter: /…/
Victor Ponta: Uninominalul pur este o greşeală juridică pe care o comite în mod frecvent preşedintele ţării. Dacă vorbim de sistemul de vot majoritar, într-un tur, da, noi propunem în continuare acest sistem care se practică în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi în baza căruia Franţa peste o lună îşi va alege noul Parlament, tot printr-un sistem majoritar, e adevărat, în două tururi de scrutin. Faptul că vom introduce, noi cel puţin susţinem, vom introduce o prevedere care să garanteze reprezentarea în Parlament a minorităţilor, fie că e vorba de minoritatea maghiară în Maramureş, Cluj, fie că e vorba de minoritatea românească din Harghita şi Covasna, este tocmai o încercare de a păstra un echilibru şi o reprezentare cât mai corectă.
Reporter: Aţi găsit bani pentru alegeri ?
Victor Ponta: Încă odată explic apropo de alegeri, Guvernul nu a prevăzut nici un leu pentru alegeri, în bugetul de stat, ori nu s-au gândit să facă alegeri acum, anul acesta ori pur şi simplu au uitat acest lucru. Evident că în noiembrie trebuie să găsim noi undeva între 200-250 milioane de lei, care aş şi preferat să îi folosesc la altceva, dar îi vom folosi la alegeri.
Reporter:/…/
Victor Ponta: Categoric da. Acei şapte kilometrii bombardaţi dintre Piteşti şi înainte de a ajunge la pod, reprezintă dacă vreţi pentru mine incapacitatea noastră administrativă, a mai multor guverne, să nu poţi să repari şapte kilometri de drum care sunt foarte importanţi pentru mărfurile care se transportă înspre şi dinspre Mioveni, pentru angajaţi care vin în fiecare zi. Știu că recent a fost un accident tot din cauza acestui drum impracticabil. Nu pot să cred că România, în cinci-şase ani, în vremuri bune din punct de vedere economic, unii dintre aceşti ani, alţii sigur mai răi, nu a găsit resursele să rezolve această problemă. Este o solicitare a celor de la Dacia Renault, a locuitorilor oraşului Mioveni şi pentru mine o prioritate.
Reporter: Revenind la maşina electrică de la Dacia. Aţi primit vreo garanţie…
Victor Ponta: Nu mai răsuciţi cuţitul în rană, încă sufăr când mă uit la raliuri şi la colegii mei care participă la concursuri. Pentru mine acel capitol, pentru o perioadă, s-a încheiat. Mesajul cu maşina electrică este un mesaj de responsabilitate faţă de mediul înconjurător pe care simt nevoia să îl dau şi pentru care am felicitat reprezentanţii grupului Renault pentru că au luat în calcul, chiar şi pentru motoarele clasice o dezvoltare a tehnologiilor nepoluante şi este un lucru pentru care merită felicitaţi.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Victor Ponta: Aş dori să vă prezint, foarte pe scurt, principalele decizii adoptate astăzi de către guvern şi, având în vedere că cele mai importante decizii se referă la portofoliul muncii şi protecţiei sociale şi la portofoliul administraţiei, i-am rugat pe cei doi miniştri să mă însoţească şi să vă stea la dispoziţie pentru eventuale întrebări suplimentare.
În primul rând am adoptat cele două ordonanţe de urgenţă privind aprobarea unor măsuri de recuperare a reducerilor salariale și a doua ordonanţă privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate. Datele de principiu le cunoaşteţi de săptămâna trecută. Doamna ministru Câmpeanu o să vă dea eventuale detalii pe care le mai consideraţi necesare.
Şi, de asemenea, o ordonanţă de urgenţă în baza prevederilor constituţionale şi legale, de reorganizare a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Nu se putea face această modificare prin hotărâre de guvern, ci prin lege, în aşa fel încât ministrul-delegat pentru administraţie să aibă toate competenţele pe care le-am prevăzut în hotărârea Parlamentului.
La hotărârile de guvern, în primul rând am adoptat hotărârea privind dublarea primelor pentru membri delegaţiei de gimnastică care au obţinut rezultatele pe care dumneavoastră le-aţi publicat. Acoperirea sumelor se face din fondul de rezervă al guvernului şi sunt în acest moment în situaţia de a avea, de la Ministerul de Finanţe, o primă estimare asupra sumelor recuperate pentru fondul de rezervă al guvernului de la autorităţile locale PD-L, UDMR, cărora fostul guvern condus de domnul Ungureanu le dăduse, pentru campania electorală, sume importante. Din cele 648 de milioane de lei pe care Guvernul Ungureanu le dăduse aleşilor locali ai fostei coaliţii de guvernare, putem să recuperăm, ca sume ce au fost restituite, sau sume ce nu au fost alimentate în contul de venituri, suma de 387 de milioane. Deci undeva peste 50% din banii pur şi simplu irosiţi pe criterii electorale au fost recuperaţi şi sunt folosiţi, aşa cum dumneavoastră veţi afla de fiecare dată, pentru lucruri pe care cred că Guvernul României merită să le recompenseze, cum este situaţia unor rezultate excepţionale ale echipelor noastre naţionale sportive, sau cum va fi, şi o să vă precizez imediat, suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii în vederea acordării unui ajutor pentru tratament medical în străinătate. A fost un angajament al meu personal faţă de o situaţie extrem de dificilă a domnului Şerban Ionescu.
De asemenea, am adoptat hotărârea de guvern privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, având în baza acestor reorganizări, ca atribuţii politice şi sarcini politice, continuarea tuturor procedurilor privind respectarea angajamentelor care revin României în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Aici domnul ministru Corlăţean este direct responsabil şi tot ceea ce ţine atât de activitatea guvernului, cât şi de activitatea parlamentară va fi impulsionat în acest sens. Ne dorim un raport pozitiv în luna iulie care să ajute şi în eforturile noastre legitime pentru accederea în Spaţiul Schengen.
De asemenea, tot în sarcina domnului ministru Corlăţean, alături, sigur, de Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Externe, va reveni şi continuarea negocierii şi a identificării unei soluţii pentru problema restituirii proprietăţilor.
Am aprobat memorandumul pe care vi l-am anunţat şi ieri, prin care România obţine de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, de la Banca Mondială, un miliard de euro. O sumă pentru acoperirea eventuală a deficitelor sau a oricăror altor necesităţi neprevăzute în gestionarea Ministerului Finanţelor Publice.
De asemenea, un memorandum, la solicitarea mea, privind numărul maxim de persoane care pot face parte din delegaţiile ministerelor şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale în deplasările în străinătate. Aici mă simt obligat să vă dau o explicaţie. Am constatat, încă din primele zile de mandat, că foarte multe persoane, nepermis de multe, reprezentând ministere şi autorităţi publice centrale, merg în tot felul de locuri exotice, pentru tot felul de conferinţe şi forumuri. Sigur, toate aceste conferinţe sunt importante, dar nu cred că, în acest moment, ne putem permite să fim reprezentaţi la un forum la Rio de Janeiro de 12 persoane, nu cred că trebuie să fim reprezentaţi de 20 de persoane la alte forumuri de acest gen. Regula instituită este de 1+2, demnitarul plus maxim doi colaboratori ai săi. Excepţiile de la această regulă sunt cele referitoare la instituţiile europene şi la NATO. Acolo sigur că da, dacă este vorba de Bruxelles, nu putem pune şi nu ar fi util, nu ar fi eficient, să punem o asemenea regulă, iar orice altă excepţie va fi aprobată printr-o notă specială de către mine sau de către vicepremier. Este un mesaj pe care vreau să-l dau, de disciplină bugetară, într-o perioadă dificilă. Aşa cum cerem sacrificii din partea majorităţii populaţiei României, cred că asta poate să înceapă şi cu primul-ministru şi miniştrii şi toate autorităţile aflate în administraţia centrală.
De asemenea, au fost nominalizate, şi o să va pună la dispoziţie Biroul purtătorului de cuvânt, acele acte normative pentru îndeplinirea obligaţiilor pe care le avem faţă de instituţiile financiare internaţionale. Aici coordonarea aparţine vicepremierului Florin Georgescu şi toate actele pe care o să le mai remarcaţi pe ordinea de zi au legătură cu respectarea acestor angajamente. Am analizat o primă prezentare făcută de către domnul ministru al afacerilor europene, domnul Orban, referitoare la situaţia obligaţiilor pe ce ni le-am asumat pentru a accelera ritmul de absorbţie a fondurilor europene şi, de asemenea, pentru a evita condamnarea României la Curtea Uniunii Europene în cazul angajamentelor neîndeplinite şi al acţiunilor pentru care Comisia Europeană a solicitat sancţionarea României.
Referitor la organizarea alegerilor, domnul ministru Dobre a prezentat o informare privind măsurile luate până în acest moment şi, de asemenea, am aprobat hotărârea privind modelul proceselor verbale pentru consemnarea rezultatului votării la alegerile privind autorităţile administraţiei locale. Este o operaţiune pe care o consider esenţială pentru această primă perioadă a guvernului, asigurarea în condiţii ireproşabile a legalităţii şi a ordinii alegerilor locale, din data de 10 iunie. Domnul ministru Rus şi domnul ministru Dobre, în mod direct, au această responsabilitate şi trebuie să se achite de toate sarcinile care le revin.
Ca un element de, să zic, neprevăzut, pe care nu pot să spun că l-am primit cu mare fericire astăzi, am constatat că fostul guvern nu a prevăzut nici un leu pentru organizarea alegerilor parlamentare. Nu ştiu dacă domnul fost prim-ministru Boc nu ştia că în 2012 urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Asta înseamnă că o să avem o nouă problemă. În jur de 200 de milioane de ron pentru..., ministrul Dobre spune că e o evaluare optimistă aceasta, de 200 de milioane de lei. Mă rog, pentru a acoperi costul alegerilor din toamnă, mi se pare absolut iresponsabil, din partea fostului prim-ministru şi a fostului guvern, să nu ştie, să nu prevadă în buget sumele necesare pentru organizarea alegerilor parlamentare.
În rest, am decis, la solicitarea a doi miniştri, începerea, chiar de mâine, de către Corpul de control al primului-ministru, împreună cu cei din Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne, a două controale, unul la Poşta Română, acolo unde, trebuie să aflaţi că, din păcate, Compania Naţională Poşta Română se află în pericol de a fi declarată în insolvenţă, deoarece fosta conducere, având asistenţa juridică asigurată de un politician foarte cunoscut, mai ales colegilor liberali, a pierdut toate procesele şi nu s-a prezentat la procese şi are de plătit o amendă de 103 milioane faţă de Consiliul Concurenţei şi datorii la ANAF de 110 milioane de lei. Acolo neregulile sunt extrem de grave, iar ministrul Comunicaţiilor ne-a solicitat şi voi trimite Corpul de control al primului-ministru, împreună, repet, cu persoanele competente de la finanţe şi de la interne, şi sper să v-o prezint, într-un timp cât mai scurt, adevărata dimensiune a situaţiei de la Poşta Română. Domnul ministru Nica mi-a comunicat că în jur de 250 de directori nou angajaţi, cam toţi de prin acelaşi judeţ, vor trebui să ne dea explicaţii referitoare la situaţia inadmisibilă în care a ajuns Compania Naţională Poşta Română.
Al doilea control pe care-l va declanşa Corpul de control al primului ministru este la solicitarea ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la Agenţia Domeniilor Statului (ADS). În acest moment, Agenţia are o valoare totală a creanţelor înregistrate, deci bani care trebuie încasaţi la ADS şi neîncasaţi, de 375 de milioane de ron, bani care ar trebui plătiţi ADS-lui şi nu sunt plătiţi. Deci, avem 375 de milioane de lei la ADS, gaură de la vechiul guvern, avem 210 milioane la Poşta Română şi suntem doar la început.
Cred că avem obligaţia să oprim aceste proceduri de fraudare a banului public şi, în acelaşi timp, să explicăm, şi evident să sesizăm organele competente, pentru a trage la răspundere pe cei care se fac vinovaţi. Acestea au fost principalele decizii luate astăzi. Îi rog pe cei doi miniştri să vă răspundă la întrebări şi o rog pe doamna Câmpeanu, întâi cu veştile mai bune referitoare la cele două ordonanţe, după care domnul ministru Dobre, cu veştile proaste pentru cei care vor să fraudeze sau să cumpere voturi.. Vă mulţumesc, doamna ministru, vă rog să mă supliniţi aici şi domnule purtător de cuvânt, sper să vă vedeţi mai des cu presa, dumneavoastră, şi eu, mai rar.
Întrebare: O precizare, măcar, dacă se poate, pe raportul pe care i l-aţi cerut ministrului de interne, Ioan Rus cu privire....
Victor Ponta: Da, iertaţi-mă, era pe... nu l-am precizat pentru că era la documente confidenţiale. Ministrul Rus ne-a prezentat acest raport. Situaţia nu stă foarte bine. Sigur, sunt urmăriţi general care au fost identificaţi, dar sunt şi mulţi alţii care se află încă în libertate. Din această primă evaluare este vorba, şi eu am cerut, în special, pe cei care sunt acuzaţi de infracţiuni cu violenţă, să existe o atenţie specială. Sunt aproape 300 de persoane în această situaţie. Probabil că vineri, cel mai târziu, ministrul de interne vă va comunica public, într-o conferinţă de presă, situaţia, pentru că totul a fost foarte rapid, şi măsurile pe care mi le va propune pentru a opri acest fenomen. Eu sunt foarte hotărât să cer Poliţiei şi să iau toate măsurile necesare ca această situaţie să evolueze într-un cu totul şi cu totul alt mod. Sigur, nu există nici o ţară din lume care îi prinde pe absolut toţi cei care sunt daţi în urmărire generală, dar cred că numărul actual este inacceptabil, şi cred că, în special când vorbim de cei acuzaţi de infracţiuni de violenţă, aici Poliţia Română are o sarcină în plus de la mine, de a-i lua de pe străzi şi de a-i duce în închisoare. Vă mulţumesc, domnule ministru. O zi bună.

***
Mariana Câmpeanu: Bună ziua! Noutăţi prea multe nu am să vă spun, pentru că aţi avut cele două ordonanţe pe site-ul Ministerului Muncii. Nu s-a modificat nimic în ceea ce priveşte conţinutul acestor ordonanţe. În legătură cu Ordonanţa pentru recuperarea reducerilor salariale să facem aşa o precizare generală şi dacă dumneavoastră aveţi întrebări o să vă răspund. Deci, prin acest proiect de ordonanţă se propune recuperarea în totalitate a reducerii veniturilor de natură salarială aprobate prin Legea nr.118 din 2010, prin majorarea acestor drepturi în două trepte, respectiv 8% în luna iunie şi 7,4% în luna decembrie pentru cele reduse cu 25%, iar pentru cele reduse cu 15% se propune majorarea cu 2,3% din luna iunie. Ceea ce se majorează cu aceste procente este foarte bine trecut în ordonanţa de urgenţă. Sunt nominalizate toate cuantumurile referitoare la salarii, sporuri, diurne, îndemnizaţii, solde şi aşa mai departe.
În legătură cu Ordonanţa privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, de asemenea nu avem nicio modificare. Acest lucru se va efectua pentru sumele reţinute în perioada ianuarie-martie 2011 în tranşe lunare egale în perioada iunie-august 2010Ș pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011-aprilie 2012 restituirea se realizează până la 31 decembrie 2013 printr-o Hotărâre de Guvern care va aproba graficul şi modalitatea de restituire. Aşa cum v-am anunţat din timp, pe măsură ce am constatat ceea ce există la ora actuală în bugetul Ministerul Muncii sau în bugetul de stat, nu avem sume prevăzute decât pentru perioada iunie-august şi în continuare suntem în căutarea acestor sume pentru acoperirea restului de bani pentru restituirea contribuţiilor de asigurări sociale.
Sigur că este o problemă care o să-i preocupe pe pensionari. Aş vrea, totuşi, să insist asupra unui lucru: această restituire se va face în mod automat, prin taloanele de pensii, că ei nu sunt obligaţi să depună nicio cerere la casele judeţene de pensii, nu trebuie să mai meargă în tribunal, pentru că această restituire se va face automat şi sumele vor fi pe taloanele de pensii; deci suma lor netă va fi mărită. În legătură cu acţiunile pe care unii deja le-au depus, dumneavoastră ştiţi că primul termen pe care l-au primit este în noiembrie 2013, iar noi până la acel prim termen sper să terminăm această restituire. Vă rog, dacă aveţi întrebări.
Reporter: Spuneţi că primii bani vor fi restituiţi pensionarilor în perioada iunie-august, ceilalţi bani urmând să fie restituiţi tot în 2012 sau în 2013?
Mariana Câmpeanu: Nu, începând cu 2012, pentru că oricum restituirea se face eşalonat. Am spus că modalitatea efectivă şi graficul vor fi aprobate prin hotărâre de guvern, pentru că, în funcţie de cum vom găsi aceşti bani pentru alimentare, noi dorim să o facem imediat şi să nu aşteptăm pentru găsirea unei sume globale care să acopere tot şi avem o situaţie până în august, imediat cum vom avea situaţia august-decembrie vom face această hotărâre de guvern, după care vom face, eventual, şi pentru celelalte perioade. Nu vrem ca oamenii să aştepte nicio zi.
Reporter: Încă o întrebare, dacă pentru actorul Şerban Ionescu aţi stabilit şi o sumă de bani care îi va fi /.../?
Mariana Câmpeanu: Nu intră sub incidenţa Ministerului Muncii, este un tratament care se suportă de Ministerul Sănătăţii.
Reporter: Revenind la ordonanţa cu contribuţiile la asigurările de sănătate. Doamnă ministru, în cazul în care familia unui pensionar, a ieşit natural pensionarul din sistem, să spunem, în luna martie, înainte de această decizie, banii care au fost reţinuţi în mod ilegal îi sunt restituiţi familiei în vreun fel sau...?
Mariana Câmpeanu: Am auzit mai multe comentarii, inclusiv ceea ce a spus domnul profesor Atanasiu. Aceşti bani se restituie titularului de pensie şi, ca atare se restituie numai titularului. Aş vrea să ştiţi următorul lucru, că dacă un pensionar are o datorie către stat, dacă persoana decedează, acea datorie nu este preluată de moştenitori. Deci pensia reprezintă o instituţie separată în România, şi-a constituit nişte reguli de-a lungul a 100 de ani şi încercăm să le respectăm în favoarea pensionarului. Dar, vă spun, aşa cum noi nu transferăm debitul pensionarului asupra moştenitorului, nici această sumă care i se cuvine titularului nu va fi transferată moştenitorilor.
Reporter: În cazul acesta, există posibilitatea să se comaseze anumite tranşe din aceste anumite rate pentru a primi mai repede oamenii banii?
Mariana Câmpeanu: În măsura posibilităţilor, putem să facem. Ideea noastră a fost să dăm aceşti bani o dată, dar după cum vedeţi, în fiecare zi descoperim alte şi alte găuri în bugetul de stat, aşa încât este foarte greu. Vrem să restituim aceşti bani, este cert, până la ultimul leu şi vom face toate eforturile ca orice sumă găsită imediat să o îndreptăm către pensionari.
Reporter: Banii se impozitează, aceşti bani pe care-i primesc pensionarii?
Mariana Câmpeanu: Sunt două categorii de pensionari: până la 1.000 de lei, care nu plătesc impozit şi cei peste 1.000 de lei, care plătesc impozit 16% numai la diferenţa care depăşeşte 1.000 de lei. Ca atare, pentru persoanele care au sub 1.000 de lei, vor primi exact suma rezultată din calcul; pentru cei care au pensii peste 1.000 de lei, acolo se calculează ca şi la dumneavoastră, ca şi peste tot, întâi se calculează contribuţia, după care se aplică impozitul. Scăzând contribuţia, este clar că impozitul este puţin mai mare şi de aceea diferenţa este aşa cum dădeam un exemplu, cei până în 1.000 de lei, între 740 şi 1.000 de lei, primesc până în 41 de lei înapoi, iar ceilalţi 34 de lei, pentru că este această mică diferenţă de impozit. Vă mulţumesc!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Victor Ponta: Bună dimineaţa! Vreau să mulţumesc celor doi miniştri - ministrului Economiei, domnul Chiţoiu, şi ministrului mediului de afaceri, domnul Isar - pentru faptul că, atât de repede de la constituirea noului Guvern, au organizat această întâlnire cu dumneavoastră. Sunt destul de puţine lucruri, dar, sper, importante, pe care doresc să vi le transmit. Sarcina dumneavoastră, în ultima perioadă, probabil că a fost extrem de dificilă. E greu să vinzi un produs, pentru că, până la urmă, asta înţeleg eu din ceea ce trebuie să faceţi dumneavoastră, să convingeţi în alte ţări că România este în continuare un tărâm primitor pentru investiţii străine şi că România poate fi un bun partener comercial pentru ţările noastre, să vinzi un produs care, sigur, în interior avea mari probleme în a se promova pe sine însuşi. Îmi dau seama că sarcina dumneavoastră este dificilă, că mutările structurale - ţin minte foarte bine, când s-a trecut de la Ministerul de Externe la Ministerul Economiei - nu s-au făcut întotdeauna în ideea a ceea ce este mai funcţional, ci în ideea a ceea ce doreşte, la un moment dat, un actor politic sau altul.
Mesajul meu pentru dumneavoastră este foarte simplu: vă rog să înţelegeţi prezenţa dumneavoastră în alte ţări ca o sarcină de a fi cu adevărat ceea ce alţi consilieri economici, şi chiar ambasadori, sunt în România, şi anume exponenţii direcți, public asumați ai intereselor legitime ale ţării pe care o reprezentaţi. Sunt convins că se poate face mult mai mult, cu o singură condiţie: să primiţi din ţară informaţiile necesare şi, mai ales, atunci când aveţi şi solicitaţi din ţară sprijin şi informaţii, să vă răspundă cineva la mail, la telefon, la mesaj.
Nu cred că trebuie să fiţi nişte simpli ambasadori ai economiei româneşti, abandonaţi pe undeva pe lângă ambasadele noastre din străinătate sau pe lângă consulatele noastre, care, eventual, o dată pe an sau când se schimbă ministrul, să mai fiţi întrebaţi dacă mai sunteţi în funcţie şi, eventual, dacă vă mai schimbă noul ministru pe criterii la fel de puţin transparente ca şi cele dinainte. Vorbeam puţin mai devreme cu restul miniştrilor şi, după cum vedeţi, latura liberală a Guvernului este chiar mai puternic reprezentată decât cea social-democrată, că îmi doresc ca Guvernul pe care l-am format - şi pe care, sigur, prin voinţa electoratului român - îl putem ţine în funcţie pe o perioadă mai lungă de timp, să fie cu adevărat un Guvern pro-business şi un Guvern mult mai dedicat mediului de afaceri şi intereselor noastre economice.
Pare destul de ciudat din partea unui prim-ministru de centru-stânga să vorbească atât de mult despre business, să spună că am înţeles de mult că putem avea creştere economică şi locuri de muncă din zona privată, nu din zona publică, şi am înţeles că, în actuala situaţie economică europeană şi mondială, dacă nu eşti competitiv, poţi să ai consilieri economici oricât de buni, pentru că nu au ce să vândă mai departe, dacă nu înţelegi că, la nivel global, competiţia este mai dură ca niciodată. Din punctul meu de vedere, ministrul de resort - şi am ţinut foarte mult să existe un ministru delegat pentru mediul de afaceri - are tot sprijinul pentru a fi activ, pentru a încerca să vă activeze şi pe dumneavoastră, pentru a răspunde şi pentru a vă transmite imediat toate informaţiile de care aveţi nevoie, şi pentru a mă sprijini în acest efort de a face din nou un sistem de guvernare care să încurajeze mediul de afaceri, care să încurajeze exporturile României şi care să înţeleagă că e foarte bună austeritatea şi scăderea tuturor deficitelor, cu condiţia să ai şi creşteri, că dacă doar scazi, scazi, la un moment dat s-ar putea să nu mai ai de unde, şi lucrul ăsta se poate întâmpla foarte curând.
O să închei cu o glumă pe care sper ca cei doi foşti prim-miniştri - pe care îi respect foarte mult - domnul Năstase şi domnul Tăriceanu, să o ia exact ca o glumă: vorbeam înainte că în România a fost un Guvern foarte bun de centru-dreapta - cel al lui Adrian Năstase, - şi un Guvern foarte bun de centru stânga - cel al lui Călin Popescu Tăriceanu. Nu îmi doresc decât să fim un foarte bun Guvern de centru împreună, liberal şi social-democrat - şi îmi doresc ca dumneavoastră să promovaţi România şi să aveţi cu adevărat ce promova, pentru că degeaba vopsiţi gardul, dacă noi nu ne ocupăm să aveţi aici, în România, ceea ce cu adevărat poate fi promovat. E singurul mesaj pe care pot să vi-l dau acum, la această primă întâlnire, dar domnul ministru Isar va avea de la mine sarcina concretă de a prezenta, în cel mai scurt timp, un raport exact cu modul în care fiecare dintre dumneavoastră îşi face cu adevărat datoria. Nu cred că funcţiile pe care le ocupaţi trebuie să fie nişte simple recompense pentru prieteni politici, cred că puteţi să faceţi foarte mult şi, cel mai important, cred că, prin activitatea noului ministru şi a Guvernului, repet, veţi avea şi ce anume să prezentaţi mai departe, peste graniţele ţării.
Dacă reuşim lucrul aceasta, probabil că şi dumneavoastră şi noi o să ne ţinem jobul pentru o perioadă destul de lungă de timp.
Vă mulţumesc!

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Numarul tranzactiilor Moneygram prin intermediul BCR a crescut cu aproximativ 10% anul trecut, comparativ cu 2010.

“Comportamentul de transfer al clientilor BCR s-a schimbat in contextul ultimilor ani. Romanii din strainatate trimit sume mai mici de bani, dar mai des. Totodata, se observa ca de la inceputul anului pana acum s-a diminuat numarul tranzactiilor primite din Spania Italia si Marea Britanie. Interesanta este in schimb cresterea importanta, aproape dubla, a trimiterilor din Romania catre aceste tari. Solidaritatea romanilor se reconfirma. Acum cei din tara ii ajuta pe cei plecati in strainatate ca urmare a contextului economic dificil“, a declarat Catalina Zincenco, Sef departament, Departamentul Produse de Economisire si Investitii, BCR.

De asemenea, BCR si MoneyGram au facut investitii importante pentru injumatatirea timpului necesar efectuarii  unei tranzactii in conditii de cost foarte avantajoase pentru client. “Stim cat de greu trece timpul atunci cand ai o urgenta care implica trimiterea sau primirea de bani in tara sau in strainatate indiferent de valuta. Pentru clientii nostri, am investit in reducerea la jumatate a timpului pe care il petrec in unitatile noastre pentru o operatiune BCR-MoneyGram, iar cei care primesc bani nu platesc niciun fel de comision de incasare a sumei. Operatiunea este foarte simpla, nu este necesara completarea niciunui formular sau detinerea unui cont bancar”, a adaugat Catalina Zincenco.

“MoneyGram are cele mai mici preturi din piata de remiteri din Romania pentru RON, EUR sau USD. De asemenea pregatim pentru clienti nostri noi servicii si ii vom ghida catre unitatile BCR pentru a afla mai multe despre aceste servicii”, a adaugat Radu Pojoga, County Manager MoneyGram International pentru Romania & Bulgaria.

Serviciul MoneyGram oferit prin BCR reprezinta o modalitate rapida, sigura, usoara, de incredere si la indemina pentru a trimite si a primi bani in citeva minute in/din tara sau strainatate.

MoneyGram este disponibil in peste 194 de tari si teritorii si in mai mult de 275.000 de agentii din intreaga lume. Prin MoneyGram banii sint transferati imediat, ajungind la destinatie in circa 10 minute. De asemenea, serviciul MoneyGram va ofera posibilitatea de a trimite cu fiecare transfer un mesaj de 10 cuvinte, absolut gratuit.

BCR este principalul partener MoneyGram inca din anul 1997 iar, in prezent, ofera acest serviciu prin toate unitatile operative.

Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate " –  formular 201 se
completează şi se depune de către:
- persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România;
- persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă.
Declaraţia se depune pentru veniturile din străinătate, impozabile în România,
cum ar fi:
► venituri din profesii libere;
► venituri din activităţi comerciale;
► venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;
► venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
► venituri din activităţi agricole;
► venituri sub formă de dividende;
► venituri sub formă de dobânzi;
► venituri din premii;
►venituri din jocuri de noroc;
► venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
► câştiguri din transferul titlurilor de valoare;
► venituri sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare
de valută la termen, pe bază de contract şi alte operaţiuni similare;
► alte venituri din investiţii;
►venituri din pensii;
► alte venituri impozabile potrivit Codului fiscal.
ATENŢIE:
Declaraţia se depune şi de către contribuabilii care desfăşoară activitate salarială
în străinătate şi sunt plătiţi pentru activitatea salarială desfăşurată în străinătate de către
sau în numele unui angajator care este rezident în România sau de un sediu permanent
în România, în cazul în care acelaşi venit din salarii a fost supus impunerii atât în
România, cât şi în străinătate.
Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare,
precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii
fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei
valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.
NOTĂ: Veniturile din străinătate, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi
monetare proprii statului  respectiv, dar  care nu sunt cotate de Banca Naţională a
României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă întro valută de circulaţie internaţională, cum ar fi
dolari S.U.A. sau euro, folosinduse cursul de schimb din ţara de sursă;
b) din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosinduse cursul de schimb mediu
anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a
venitului respectiv.
ATENŢIE:
● Veniturile se declară pentru fiecare ţară  sursă a veniturilor şi pentru fiecare
categorie de venit realizat.

Organul fiscal competent pentru primirea formularelor 200:
a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are
domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este
diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau
curatorului fiscal, după caz, în cazul persoanelor fizice  care nu au domiciliul fiscal în
România, pentru următoarele categorii de venituri:
 venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
 venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5
contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal;
 venituri din investiţii reprezentând câştiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare,
altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise;
 venituri din investiţii reprezentând câştiguri/pierderi din operaţiuni de vânzare
cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni
de acest gen, altele decât cele  cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe
autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
c) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii
persoane fizice, fără domiciliu fiscal în  România care realizează venituri, altele decât
cele prevăzute la lit.b) de mai sus.

Organul fiscal competent pentru primirea formularelor 201 este organul fiscal
în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal.
Organul fiscal competent pentru primirea formularelor 230:
a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are
domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este
diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalţi
contribuabili persoane fizice.
● Formularele 200, 201  şi 230 se completează de către contribuabili,  înscriind cu
majuscule, citeţ şi corect, datele prevăzute de acestea,  şi se depun personal sau
prin împuternicit legal, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
● Formularele 200 şi 230  se pot depune şi on-line, dacă contribuabilul dispune de un
certificat digital calificat, conform prevederilor legale.
● Formularele 200, 201 şi 230 se pot obţine de la sediul unităţilor fiscale sau descărcate
de pe site-ul ANAF - link-ul- asistenţă contribuabili/toate formularele, sau, pentru
depunerea electronică, link-ul – declaraţii electronice/persoane fizice/decărcare
declaraţii.
Depunerea “Declaraţiei privind veniturile realizate din România” - formular 200,
precum şi a “Declaraţiei privind veniturile realizate din străinătate " – formular 201, după
data de 25 mai 2012, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.
NOTĂ: Întrucât formularul 230 reprezintă o cerere a contribuabililor pentru a
beneficia de facilitatea fiscală prevăzută de lege, cu termen de depunere 25 mai 2012,
depunerea acestui formular după data menţionată nu-şi mai produce efecte.
Informaţii detaliate se pot obţine la:

- birourile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul administratiilor
finantelor publice;
- telefonic, la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la nr.0314039160;
- accesând pagina de Internet,  www.anaf.ro.”

În perioada 18-29 mai, utilizatorii Vodafone România vor putea pre-comanda online, prin Call Center, în magazine proprii sau ale partenerilor, noul smartphone Samsung Galaxy S III, ce funcţionează cu sistemul de operare Android Ice Cream Sandwich (4.0).

Mai mult, timp de un an, utilizatorii vor beneficia de trafic dublu de date, pentru extraopţiunile de internet pe mobil ce includ 500MB, 1GB şi 1,5GB, la abonamentele încheiate pe o durată de 24 de luni.

De asemenea, versiunea de 32GB a revoluţionarului smartphone Samsung Galaxy S III va fi disponibilă, în exclusivitate pentru România, utilizatorilor Vodafone.

Samsung Galaxy S III, disponibil în versiunile cu carcasă albă şi albastră, îmbină tehnologia avansată dezvoltată de Google şi cel mai nou hardware Samsung. Astfel, utilizatorii acestui smartphone de top beneficiază de experienţa oferită de display-ul de 4,8” HD Super AMOLED, cu o rezoluţie HD de 720p (1280 x 720 pixeli), susţinut de un procesor quad-core cu o viteză de 1,4GHz.

Smartphone-ul dispune de o cameră principală echipată cu un senzor de 8MP, precum şi de o cameră frontală, de 1,9MP, capabilă de înregistrare HD la 30 fps. Software-ul de fotografiere a telefonului permite recunoaşterea facială, iar terminalul este capabil să sincronizeze imaginile din galeria foto cu profilul prietenilor din reţelele sociale.

Noul Galaxy S III dispune de funcţia ‚Smart stay’, prin intermediul căreia detectează privirea utilizatorilor, prin camera frontală, şi ajustează automat setarea luminozităţii ecranului. Mai mult, interfaţa ‚S Voice’ permite utilizarea prin comenzi vocale a unor funcţii precum alarma, redarea audio, ajustarea volumului sau trimiterea mesajelor. În plus, prin funcţia ‚Direct call’, în momentul în care un contact din agendă este afişat pe ecran, sau utilizatorul scrie un mesaj, telefonul apelează direct numărul respectiv, prin simpla ridicare a smartphone-ului la ureche.

Vodafone România, divizie a Vodafone Group Plc, avea 8,327,280 clienţi înregistraţi la 31 decembrie 2011. Vodafone este unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu 398 milioane de clienţi în întreaga lume, înregistraţi la 31 decembrie 2011. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 40 de reţele partenere în întreaga lume. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.vodafone.com.

Articolul poate fi consultat mai jos în varianta originală, precum şi tradus în limba română.

 
THE WALL STREET JOURNAL: New Romanian PM Pledges Stability And Responsibility, By Gordon Fairclough
BUCHAREST (Dow Jones)-- Romania 's new left-leaning premier pledged to stick to strict spending limits while trying to revive growth, as he seeks to balance the demands of deficit-averse investors with the desires of his austerity-weary constituents.
"I wish to send the markets a signal of stability and responsibility," said Victor Ponta, who became prime minister last week after the collapse of the country's previous government, which had become deeply unpopular because of its budget-cutting policies.
The 39-year-old Social Democrat emphasized in written responses to questions from The Wall Street Journal that Romania would honor the stringent terms of its precautionary loan agreements with the European Union and International Monetary Fund.
But Mr. Ponta also said fiscal prudence must be accompanied by a "sensible policy to promote growth" as well as a "safety net for the most vulnerable," adding that one of his missions is to "undo" what he sees as the mistakes of his predecessors.
(This story and related background material will be available on The Wall Street Journal website, WSJ.com.)
As Europe 's debt crisis sparks political upheaval across the Continent, leaders are looking to chart a course that will assuage public anger and boost flagging economies without running afoul of lenders and investors intolerant of fiscal slippage.
In Romania , the task has now fallen to Mr. Ponta, the country's youngest prime minister yet, who said his role model is Tony Blair, the former British premier who reinvigorated the U.K. 's political left in the 1990s.
On one side, Mr. Ponta faces voters impatient for the government to do more to stimulate growth and speed Romania 's recovery from its worst recession since the fall of communism. National elections are due by November.
"The situation is ugly," said Laurentiu Tudor, a 36-year-old policeman, whose salary, along with those of the rest of the country's civil servants, was slashed by 25% in 2010. State spending cuts "have had a very big effect on people's day-to-day lives."
At the same time, Mr. Ponta's room to maneuver is constrained by EU rules, the IMF deal and jittery markets, which pushed Romania 's currency, the leu, to record lows against the euro in late April amid fears Mr. Ponta's commitment to austerity could waver.
Mr. Ponta said "uncertainty is normal in the first few days of a new government," but predicted "the currency will recover."
He said it is wrong to see Romanians as opposed to austerity measures in general. Instead, he said, it was the specific steps taken by his predecessors that sparked public anger--among them the across-the-board 25% cut in public-sector wages.
Such measures have hit especially hard in Romania , the second-poorest member of the EU after Bulgaria.
Last week, Mr. Ponta secured the agreement of the EU and IMF to restore salaries for state employees to pre-cut levels, a move also backed by his center-right predecessor, Mihai Razvan Ungureanu. The increase will happen in two stages, one this year and one in 2013.
In addition to the state wage adjustment, Romania must also return health-care contributions withheld by the previous government from pension payments, a practice Romania 's Constitutional Court recently ruled illegal. The money will be repaid over 16 months.
With those changes, the 2012 budget deficit in cash terms will rise slightly to 2.25% of gross domestic product from the originally planned 1.9%. The broader public deficit as calculated using EU accounting rules is to remain below the mandated level of 3% of GDP.
For now, Mr. Ponta must govern largely within a budget inherited from his predecessors. But if he is returned to power in the coming elections, he said he would seek broader changes aimed at driving growth.
Among his goals, Mr. Ponta said: Reducing employer-paid payroll taxes to encourage hiring and creating a more "flexible" environment for private enterprise. He also said the government would work harder to tap into EU development funds and to foster foreign-investment projects that will create jobs.
Romania "desperately needs an intelligent mix of economic policies, which stimulate growth, and efficient social policies," Mr. Ponta said.
Liviu Voinea, an economic adviser to Mr. Ponta who is to become a state secretary in the Finance Ministry, said the government intends to move towards a balanced budget both by cutting unnecessary spending and boosting revenue.
Mr. Voinea said it is a question of mobilizing resources and dedicating them to the proper ends. "We aren't going to give up on fiscal discipline," he said. "But you can't stabilize the economy if you destabilize families and individuals."
-By Gordon Fairclough, The Wall Street Journal

WALL STREET JOURNAL: Noul prim ministru român promite stabilitate şi responsabilitate, de Gordon Fairclough
BUCUREŞTI – Noul premier al României, cu convingeri de stânga, a promis să se încadreze în nişte limite stricte ale cheltuielilor, în încercarea de a revigora creşterea economică, împăcând în acelaşi timp şi cerinţele investitorilor care se tem de deficit, şi dorinţele electoratului său obosit de austeritate.
„Aş vrea să transmit pieţelor un semnal de stabilitate şi responsabilitate”, a declarat Ponta, devenit prim-ministru săptămâna trecută, după căderea guvernului anterior, care devenise foarte nepopular din cauza politicilor sale de reducere a bugetului.
Social-democratul în vârstă de 39 de ani a subliniat, în răspunsurile scrise la întrebările adresate de Wall Street Journal, că România va onora condiţiile stricte ale acordurilor de împrumut preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Dar dl. Ponta a spus şi că prudenţa fiscală trebuie să fie însoţită de o „politică raţională de promovare a creşterii”, precum şi de o „plasă de siguranţă pentru categoriile cele mai vulnerabile”, adăugând că una dintre sarcinile sale este aceea de a „repara” ceea ce consideră a fi fost greşeli ale predecesorilor săi.
Pe măsură ce criza datoriilor din Europa declanşează mişcări sociale pe întregul continent, liderii încearcă să stabilească un curs care să potolească mânia publică şi să stimuleze revigorarea economiilor stagnante, fără a-i irita pe creditorii şi investitorii care nu tolerează derapaje fiscale.
În România, sarcina îi revine acum dlui Ponta, cel mai tânăr prim-ministru al ţării de până acum, care declară că modelul său este Tony Blair, fostul premier britanic care a revigorat stânga politică britanică în anii 1990.
Pe de o parte, dl Ponta se confruntă cu electoratul nerăbdător să vadă că guvernul face mai mult pentru a stimula creşterea şi a accelera redresarea României în urma celei mai severe recesiuni de după căderea comunismului. Alegeri la nivel naţional vor avea loc în luna noiembrie.
„Situaţia este urâtă”, spune Laurenţiu Tudor, un poliţist în vârstă de 36 de ani, al cărui salariu, ca şi cel al celorlalţi funcţionari publici ai ţării, a fost redus cu 25% în 2010. Reducerea cheltuielilor publice „a avut un efect foarte mare asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor”.
În acelaşi timp, spaţiul de manevra al dlui Ponta este restricţionat de regulile UE, de înţelegerea cu FMI şi de pieţele sensibile, care au determinat moneda românească, leul, să scadă la nivele record faţă de euro la sfârşitul lunii aprilie, sub influenţa temerii că angajamentul dlui Ponta de a menţine austeritatea ar putea fi ezitant.
Dl Ponta a declarat că „incertitudinea este normală în primele câteva zile ale unui nou guvern”, dar a prezis că „moneda îşi va reveni.”
El a precizat că este greşit să se considere că românii se opun măsurilor de austeritate în general. În schimb, a spus el, mânia publică a fost declanşată de măsurile luate de predecesorii săi, printre care se numără reducerea generală cu 25% a salariilor din sectorul public.
Asemenea măsuri au lovit foarte puternic România, al doilea cel mai sărac stat membru al UE, după Bulgaria.
Săptămâna trecuta, dl Ponta a obţinut acordul UE şi FMI pentru a aduce salariile angajaţilor de la stat la nivelul de dinaintea reducerilor, o mişcare sprijinită şi de predecesorul său de centru-dreapta, Mihai Răzvan Ungureanu. Creşterea se va produce în două etape, una anul acesta şi cealaltă în 2013[1] .
Înafara ajustării salariilor din sectorul de stat, România trebuie şi să returneze contribuţiile pentru sănătate reţinute de guvernul precedent din pensii, o măsură pe care Curtea Constituţională a României a declarat-o recent ca fiind ilegală. Banii vor fi înapoiaţi în decurs de 16 luni.
În urma acestor schimbări, deficitul bugetar în 2012 va creşte uşor, la 2,25% din PIB, faţă de 1.9% cât era prevăzut anterior. Deficitul public mai larg calculat pe baza normelor contabile ale UE trebuie să rămână sub nivelul permis de 3% din PIB.
Deocamdată, dl Ponta trebuie să guverneze în mare măsură în limitele bugetului moştenit de la predecesorii săi. Dar dacă va reveni la putere după viitoarele alegeri, a anunţat că va face schimbări mai mari, pentru a impulsiona creşterea economică.
Printre obiectivele sale, dl Ponta a menţionat: reducerea contribuţiilor plătite de angajator, pentru a încuraja angajările şi a crea un mediu mai "flexibil" pentru companiile private. El a spus, de asemenea, că guvernul va face eforturi mai mari pentru a absorbi fonduri de dezvoltare de la UE şi pentru a promova proiectele de investiţii străine, care să creeze locuri de muncă.
România "are mare nevoie de un mix inteligent de politici economice, care să stimuleze creşterea şi de politici sociale eficiente", a declarat dl Ponta.
Liviu Voinea, consilier economic al d-lui Ponta, care va deveni secretar de stat la Ministerul de Finanţe, a declarat că guvernul intenţionează să realizeze un buget echilibrat atât prin reducerea cheltuielilor inutile, cât şi prin creşterea veniturilor.
Dl Voinea a arătat că este o chestiune de mobilizare a resurselor şi de alocare a acestora pentru scopurile cele mai potrivite. "Nu vom renunţa la disciplina fiscală”, a spus acesta. “Dar nu poţi stabiliza economia, dacă destabilizezi familiile şi oamenii”.
[1] (Notă: A doua etapă de creştere va avea loc începând cu decembrie 2012).

Victor Ponta: După cum probabil ştiţi, am efectuat, împreună cu doi dintre miniştrii Cabinetului - domnul ministru al apărării, domnul Dobriţoiu, şi domnul ministru al dezvoltării regionale, domnul Hellvig - o primă vizită la Bruxelles, evident, prima vizită de la învestirea noului guvern.
Întâlnirile au fost pe trei axe principale, privind participarea României şi obligaţiile pe care le avem, pe plan european şi pe plan nord-atlantic. În primul rând, am avut o întâlnire cu preşedintele Parlamentului European, domnul Martin Schulz, în care am abordat cele trei probleme importante, pentru perioada următoare, referitoare la România şi anume: în primul şi în primul rând, acceptarea noastră în Spaţiul Schengen într-un timp cât mai scurt posibil, continuarea tuturor reformelor şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor care revin României în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare, în aşa fel încât raportul din iulie să fie un raport favorabil şi să demonstreze continuarea reformelor începute şi, practic, stabilitatea acestor reforme şi, în al treilea rând, o primă discuţie în ceea ce priveşte rolul Parlamentului European referitoare la Mecanismul Fiscal Multianual 2014-2020 şi modul în care România va primi şi va avea afectate sumele necesare pentru coeziune structurală.
A doua întâlnire a fost o întâlnire extrem de tehnică, dar extrem de necesară, la care a participat şi ministrul afacerilor europene, domnul Orban. Întâlnirea a avut loc la Comisia Europeană, cu comisarul pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, pe problemele privind absorbţia fondurilor europene. Iar a treia întâlnire, la sediul NATO, cu secretarul general al NATO, domnul Rasmussen, în care am reiterat angajamentul, atât al noului guvern, cât şi, evident, al României, în ceea ce priveşte îndeplinirea tuturor obligaţiilor care revin României ca ţară membră NATO, includerea noastră în calendarul stabilit privind Afganistanul, sprijinul pe care şi noul guvern îl acordă proiectului privind "scutul antirachetă" şi, bineînţeles, participarea României, a preşedintelui şi a ministrului apărării la summitul NATO de la Chicago, de săptămâna viitoare.
Au fost cele trei întâlniri, repet, pe cele trei direcţii strategice şi mesajul principal pe care am vrut să-l dau a fost acela al, evident, al unei schimbării de guvern, pe considerente de politică internă, care vor aduce şi schimbări de politică în ceea ce priveşte, în mod obişnuit, dezvoltarea economică, abordarea socială, dar, predictibilitate şi stabilitate a poziţiei României, faţă de obligaţiile pe care ni le-am asumat pe plan european şi pe planul raporturilor noastre în cadrul NATO. Am primit cu satisfacţie mesajele pozitive de la cei cu care m-am întâlnit şi acest gen de activitate va continua în perioada imediat următoare, atât cu întâlniri la Bucureşti, la nivel de şefi de guverne, cât şi, bineînţeles, cu participarea tuturor miniştrilor Cabinetului la întâlnirile specifice de la Bruxelles. Ministrul agriculturii va merge săptămâna viitoare, ministrul de externe, ministrul justiţiei va avea un rol foarte important pentru că, repet, Mecanismul de Cooperare şi Verificare constituie o prioritate, şi, eforturile noastre pe plan european, pentru a primi, aşa cum merităm de altfel, acceptarea în Spaţiul Schengen.
Dacă aveţi dumneavoastră întrebări, în primul rând, sigur, pe tema vizitei pe care am efectuat-o, sunt gata să vă răspund. Dacă nu, aşa cum mă aştept, eventuale teme interne. Vă rog, cu rugămintea doar să spuneţi puţin mai tare ca să vă aud.
Reporter: Nu este legat de vizita dumneavoastră la Bruxelles.
Victor Ponta: Eram convins. Vă rog.
Reporter: E vorba de cazul domnului Mang. Aţi analizat această situaţie privind...
Victor Ponta: Nu. Sincer, nu. Astăzi, la Bruxelles, practic, întregul timp a fost afectat întâlnirilor şi vizitărilor.
Pot să vă spun că, evident, am fost informat asupra acuzaţiilor care i-au fost aduse ministrului educaţiei de către liderul opoziţiei, domnul Emil Boc, şi de către cei apropiaţi opoziţiei. Am hotărât să solicit, şi sper să fie acceptată această solicitare a mea, către o instituţie independentă, pentru că, până la urmă, n-ar fi suficient de credibil ca Ministerul Educaţiei să verifice ministrul educaţiei, ci către Academia Română, dacă există posibilitatea ca un grup format din câţiva specialişti să verifice, în cel mai scurt timp, să analizeze acuzaţiile care i-au fost aduse ministrului. În măsura în care aceste acuzaţii se confirmă, evident, domnia sa va trebui să-şi asume răspunderea politică şi să părăsească funcţia.
În cazul în care nu se confirmă, mergem mai departe şi trebuie să îşi îndeplinească sarcinile ca ministru al educaţiei, în perioada următoare. Sper ca, în câteva zile, aceste acuzaţii, repet, să fie verificate într-un fel sau altul, pentru a putea lua o decizie politică şi îmi doresc, dincolo de acest caz particular, ca Ministerul Educaţiei, iată, devenit principala ţintă a tuturor atacurilor de toate tipurile, să aibă o activitate eficientă, pentru că vine bacalaureatul, vine înscrierea la liceu, sunt atât de multe lucruri de făcut, iar văd că, unul după altul, candidaţii devin ţintă, de obicei, din partea, din aceeaşi parte venind acuzaţiile.
Reporter: Ținând cont de aceste examene care se apropie, când veți numi secretari de stat?
Victor Ponta: Eu am semnat deja anumite numiri de secretar de stat, mâine continui activitatea, conform propunerilor făcute de miniştri. În acest moment, din câte am putut analiza numirile pe care le-am făcut deja, practic, în fiecare minister există cel puţin un secretar de stat în funcţie care sprijină activitatea ministrului, aşa cum sunt situaţii, v-am spus, cazul domnului Aurescu, dar vor fi şi alte cazuri de secretari de stat care-şi vor continua activitatea şi e în beneficiul guvernului acesta.
Reporter: Autoritatea națională pentru cercetare a anunțat că începe o anchetă pe tema plagiatului... ?
Victor Ponta: Nu ştiu sigur în ce structură instituţională funcţionează autoritatea. Dacă e vorba de Ministerul Educaţiei, inevitabil, vă daţi seama, că nu poate fi o anchetă considerată obiectivă. E greu să-ţi anchetezi propriul şef. De aceea, m-am gândit şi am analizat ideea unei instituţii dincolo de orice fel de bănuială de implicare politică, cum este Academia Română. Sper să primesc mâine un răspuns favorabil în acest sens.
Reporter: Și totuși, dacă acuzaţiile se dovedesc a fi adevărate ?
Victor Ponta: Ministrul pleacă. Dacă se dovedesc a fi adevărate, domnia sa îşi va prezenta demisia, dacă se dovedesc a fi neadevărate se dovedeşte că funcţia de ministru al educaţiei este cea mai periculoasă funcţie din România, în acest moment. Vă rog!
Reporter: Din declarațiile dumneavoastră privind pensiile, cele trei rate care pot fi achitate de acum încolo, după aceste trei rate înţeleg că există pericolul ca ele să nu mai poată fi achitate ?
Victor Ponta: Nu. Nu există niciun pericol, dar există obligaţia noastră de a adopta o modificare a bugetului, în aşa fel încât să avem toate resursele pentru următoarele patru luni. O rectificare bugetară, evident, îmi cer scuze, sunt plecat foarte de dimineaţă în această vizită şi cred că a fost totuşi o vizită utilă. Vă rog.
Reporter: De ce nu se poate aplica noul sistem de impozitare ?
Victor Ponta: Am precizat şi la Bruxelles, precizez şi aici, suntem la mijlocul anului bugetar, intenţia noastră este de a nu modifica în acest an taxe, impozite, decât atât cât vom reuşi să mai reducem din partea birocratică şi din multitudinea de taxe. Însă viziunea fiscal-bugetară şi economică a Uniunii Social Liberale va fi inclusă în proiectul de buget pe care-l prezentăm în septembrie, sau cel mai târziu în octombrie, Parlamentului, şi, practic, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Acolo vom implementa, repet, cele mai importante măsuri ale viziunii noastre referitoare la cele trei cote diferenţiate 8-12-16%, referitoare la TVA-ul diferenţiat pentru produsele agricole şi la intenţia noastră extrem de serioasă de a reduce contribuţiile de asigurări sociale. Acum am preluat un buget din mers, am avut această constrângere extraordinară, delegaţia FMI era la Bucureşti şi nu ne-am fi dorit să plece fără a avea o scrisoare de intenţie încheiată, aşa încât anul acesta modificările vor fi foarte punctuale.
Reporter: Când veți stabili, când veți iniția un dialog constituțional cu președintele Traian Băsescu în ceea ce privește participarea la Consiliului Europei?
Victor Ponta: Săptămâna viitoare am stabilit o întâlnire cu preşedintele ţării, pe mai multe teme de politică externă. O spun încă o dată şi o să o spun de fiecare dată: respect prevederile constituţionale privind rolul preşedintelui României - indiferent cum se cheamă acesta - şi atribuţiile pe care le are referitoare la politica externă, dar în egală măsură, guvernul, ştiţi foarte bine, are propriile atribuţii. Sunt câteva teme de politică externă, în care am o viziune diferită de a domnului preşedinte Băsescu şi săptămâna viitoare vom avea o discuţie extinsă pe aceste teme, pentru că politica externă este un domeniu în care nu e bine să vorbim pe două voci. E bine să vorbim cu o singură voce, a României, dar, evident, după ce ne consultăm şi, evident, după ce ajungem la o poziţie comună.
Vă mulţumesc mult de tot, o seară bună şi ne vedem mâine cu drag.

Departamentul de Comunicare Publică