Declaratia de presa a presedintelui Romaniei, Traian Basescu (Palatul Cotroceni, 06 februarie 2012)
Declaraţia de presă
a preşedintelui României, Traian Băsescu
(Palatul Cotroceni, 06 februarie 2012)
Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună seara. În cursul zilei de astăzi am avut consultări cu toate partidele parlamentare, în baza articolului 103 din Constituţia României, pentru consultări în vederea formării unui nou guvern. Aş vrea să fac următoarea precizare: încă din luna decembrie, am avut discuţii cu premierul Emil Boc cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional. În primul rând, în luna decembrie, s-a constatat că ar fi fost foarte greu - în partea a doua a lunii decembrie - să avem o majoritate parlamentară sigură. În al doilea rând, în luna ianuarie a fost vacanţă parlamentară şi obiectivul a devenit mai apoi trecerea evaluării Fondului Monetar Internaţional, a Uniunii Europene şi a Băncii Mondiale, legată de finalizarea anului 2011. Era extrem de important pentru România să se facă această evaluare, să prevenim amânarea vizitei Fondului, a Băncii şi a Uniunii Europene. Probabil, vă aduceţi aminte că la un moment dat am făcut şi o declaraţie publică în care vorbeam despre faptul că am cerut Fondului să nu-şi amâne misiunea de evaluare. Odată terminată misiunea de evaluare şi finalizată emisiunea de bonduri pe piaţa americană, puteam să trecem şi la această operaţiune, care este una firească pentru un guvern în timp de criză. Nu este vorba de nicio manevră, nu este vorba de nicio altă tentativă decât nevoia de a încerca revitalizarea credibilităţii Guvernului.
În cursul zilei de astăzi s-au desprins două abordări: formaţiunile din actuala coaliţie au optat pentru menţinerea actualei coaliţii şi desemnarea unui prim-ministru, dorind, exprimând punctul de vedere că doresc să continue guvernarea în actuala formulă şi abordarea PSD-PNL-PC, prin cei trei lideri, care au solicitat demisia guvernului, demisia Preşedintelui, alegeri parlamentare anticipate, pe fondul deja instalatului boicot parlamentar. Vreau să înţelegeţi un lucru fundamental: orice instabilitate a României generează dificultăţi în finanţarea statului român, finanţare care vizează două aspecte - unul este legat de creditele scadente care trebuie refinanţate şi cel de-al doilea este vorba de finanţarea deficitului acestui an, care este prognozat să fie între 1,9 la 2,4% din produsul intern brut. Din acest punct de vedere, mi s-a părut imposibil de acceptat împingerea ţării într-o situaţie de instabilitate, adică eu să mă fac că numesc guverne, să ştiu că vor cădea, pentru ca pe urmă să dizolv Parlamentul şi pe urmă, peste încă trei luni, să putem organiza alegeri. Conform legislaţiei în vigoare şi Constituţiei, de la căderea primului guvern pot fi organizate alegeri anticipate în cinci luni. Vă rog să vă imaginaţi România cu un guvern interimar, care nu poate gestiona decât treburile curente ale ţării, cu un guvern interimar, spuneam, timp de cinci luni. Am convingerea că România ar avea probleme formidabile şi de credibilitate, şi de finanţare. De aceea, opţiunea mea se îndreaptă către instalarea imediată a unui nou guvern.
Sigur, eu pot să vreau imediat - Parlamentul va decide. Sper ca în această seară, coaliţia va decide calendarul pe care îl poate face, având în vedere exigenţele interne de decizie în interiorul structurilor de conducere. În principiu, a fost agreată desemnarea domnului Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim-ministru desemnat, ceea ce înseamnă că dânsul va începe un efort de negociere cu coaliţia în vederea stabilirii programului şi a cabinetului, încă în cursul zilei de mâine. Sigur, Preşedintele nu poate da un mandat unui prim-ministru, dar poate spune public ce gândeşte. Acest drept nu poate fi luat nici măcar preşedintelui României. De aceea, cred că un nou guvern trebuie să marcheze un nou început, aşezat pe succesele guvernului anterior şi mă refer la succesele privind stabilizarea macroeconomică a ţării. Vom avea cifrele oficiale la mijlocul lunii februarie, vom constata o creştere economică de 2,5%, sperăm ca măsurile din programul de guvernare să genereze din nou creştere economică şi în 2012 şi, pe această bază, cred că prioritatea numărul unu a noului guvern este efortul de a restabili treptat nivelul de trai al românilor, care au suportat greu factura proceselor de reechilibrare macroeconomică a ţării.
Deci, prioritatea numărul unu trebuie să fie trecerea la un program de restabilire treptată a nivelului de trai al populaţiei. Sigur, despre acest lucru nu se poate discuta decât după ce avem evaluările primului trimestru, adică undeva în luna aprilie. În acest interval, vor trebui gândite măsurile în variantă pozitivă, medie sau pesimistă, cum putem să trecem la un program de refacere a nivelului de trai al populaţiei. Un al doilea obiectiv pe care cred că ar trebui să-l aibe prim-ministrul României în acest an este respectarea obligaţiilor asumate de România în relaţiile internaţionale, inclusiv cele vizând acordurile cu instituţiile financiare internaţionale - Fond, Bancă Mondială, dar şi Comisie Europeană. Va trebui să continue lupta împotriva corupţiei, în mod nediscriminatoriu. Trebuie procedat ca şi până acum, dar poate şi mai eficient, în a se pune capăt actelor de corupţie, în mod deosebit ale celor care exercită puterea la nivel central şi la nivel local. De asemenea, trebuie continuat trendul de creştere a nivelului de absorbţie a fondurilor europene. Nu mai puţin importantă este transparenţa utilizării resurselor financiare. Şi aici trebuie să recunosc că, până acum, nu s-a reuşit convingerea tuturor ordonatorilor principali de credite, fie că sunt la nivel central sau la nivel local, să pună pe site-uri fiecare leu pe care îl cheltuiesc zilnic, cu factura, valoarea facturii şi destinatarul banilor.
O prioritate căreia i-aş spune prioritate zero, la fel de importantă ca trecerea la un program de restabilire a nivelului de trai al populaţiei, este legată de crearea de locuri de muncă, şi crearea de locuri de muncă se poate obţine atât prin utilizarea accelerată a banilor europeni, prin crearea de întreprinderi mici şi mijlocii şi, revin, prin redeschiderea unor exploatări miniere de indiferent ce natură sunt ele, având în vedere creşterile de pe piaţa materiilor prime pe plan mondial. Nu în ultimul rând, cred că este extrem de important pentru noul prim-ministru să aibă în vedere continuitatea a ceea ce s-a făcut bun şi mă refer aici la implementarea Codurilor pentru justiţie, mă refer la implementarea legii educaţiei în trepte, aşa cum a fost prevăzută a fi implementată, aplicarea cu stricteţe a noului cod al muncii şi a noilor programe sociale destinate să focuseze mai bine resursa financiară pentru cei care într-adevăr au nevoie. Sunt câteva gânduri pe care le am la desemnarea noului prim-ministru în persoana domnului Mihai Răzvan Ungureanu. N-aş încheia înainte de a-i mulţumi premierului demisionar, Emil Boc, pentru profundul devotament pe care l-a avut în serviciul public. Nu spune nimeni că a fost un premier perfect, dar nimeni nu-l poate suspecta că nu şi-a dedicat tot efortul pentru ca România să iasă din criza economică în care a intrat fără voia ei, dar a intrat nepregătită. Astăzi, Emil Boc a lăsat o Românie cu creştere economică şi a lăsat o Românie pregătită să facă faţă, eventual, unui nou val al crizei economice la nivel european. Vreau să-i mulţumesc public premierului Emil Boc pentru modul cum a servit ca prim-ministru al Guvernului României şi acum îl invit pe prim-ministrul desemnat să vă spună câteva cuvinte.
Mihai Răzvan Ungureanu: Bună seara, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor. Mulţumesc în primul rând pentru încrederea acordată mie de către factorii de decizie constituţionali. Este o responsabilitate mare, pe care mi-o asum conştient atât de dificultatea acestei posturi, cât mai ales de contextul delicat în care ne aflăm. Mi-o asum şi vă asigur că se va îndeplini cu seriozitate şi onestitate. Am experienţa unor instituţii care, sub mandatele mele, s-au modernizat şi au devenit performate: Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Informaţii Externe. Intenţionez să folosesc această experienţă în eficientizarea guvernării, iar independenţa mea politică îmi garantează spaţiul necesar pentru a-mi îndeplini acest mandat. Reformele vor continua, plusul pe care îl voi aduce va fi tocmai acela al unui bun administrator care are, în primul rând, o logică a eficienţei. Am fost întotdeauna, prin funcţiile ocupate, de la catedră şi până la cele mai înalte demnităţi ale statului român, loial interesului public şi loial în primul rând intereselor noastre naţionale. Guvernul pe care îl voi forma are nevoie de sprijin parlamentar ferm, are nevoie de încrederea cetăţenilor României, are nevoie de o direcţie care nu poate veni decât dintr-o viziune politică. Cetăţean român, om politic, profesor - opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta.
Primul meu obiectiv: formarea cu celeritate a Guvernului, conştient fiind de impactul negativ al oricărei forme de provizorat asupra administrării ţării. În acest sens, am în vedere discuţii cu partidele din coaliţie în vederea elaborării programului de guvernare şi identificării formulei optime de cabinet. Aceste discuţii vor începe mâine dimineaţă. ]ntrevederi cu liderii opoziţiei - am în vedere informarea reciprocă, relativ la intenţii şi obiective pe termen scurt şi mediu, identificarea temelor de interes naţional, acolo unde voinţa politică trebuie să se manifeste transpartinic - de la Mecanismul de Control şi Verificare, până la deciziile strategice ale Uniunii Europene sau ale Alianţei Nord-Atlantice. Prioritatea mea esenţială, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, este stabilitatea economică şi politică a României. Vă mulţumesc. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte!
Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc, o seară bună!
Invitatie adresata de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, partidelor si formatiunilor politice reprezentate in Parlamentul Romaniei
Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis luni, 06 februarie a.c., o scrisoare preşedinţilor partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, prin care îi invită la consultări, luni, 06 februarie a.c., la Palatul Cotroceni.
Vă transmitem textul invitaţiei:
„În temeiul art.85 alin. (1) şi al art. 103 alin. (1) din Constituţia României, în conformitate cu care „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, având în vedere demisia primului-ministru din această funcţie şi ţinând cont de faptul că niciun partid politic nu are majoritate absolută a locurilor din Parlamentul României, vă invit la Palatul Cotroceni, în data de 6 februarie 2012, pentru consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru”.
Fiecare delegaţie poate fi formată din maxim 12 persoane.
Programul consultărilor va fi următorul:
• Orele 15.00 - 15.30 - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale;
• Orele 15.30 - 16.00 - Partidul Conservator;
• Orele 16.00 - 16.30 - Uniunea Naţională pentru Progresul României;
• Orele 16.30 - 17.00 - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România;
• Orele 17.00 - 17.30 - Partidul Naţional Liberal;
• Orele 17.30 - 18.00 - Partidul Social Democrat;
• Orele 18.00 - 18.30 - Partidul Democrat Liberal.
Departamentul de Comunicare Publică
Participarea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la conferinta aniversara „Romania in Uniunea Europeana. Cinci ani de la aderare”
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat joi, 2 februarie a.c., la sediul Bibliotecii Centrale Universitare, la conferinţa aniversară „România în Uniunea Europeană. Cinci ani de la aderare”.
Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:
„Bună ziua. Bine ne-am întâlnit la un eveniment inspirat din punct de vedere al organizării lui - şi trebuie să îi mulţumesc domnului ministru Orban că nu a uitat să marcheze acest moment, cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Sigur, foarte multe dintre lucrurile de interes s-au spus - şi voi încerca să nu revin sau să nu dublez cele deja afirmate până acum -, însă o să mă întorc puţin la perioada de început a poveştii europene a României. Tratatul de aderare s-a semnat în aprilie 2005 şi îmi aduc aminte cât de emoţionat eram şi eu, şi premierul la momentul semnării la Luxemburg a acestui tratat, chiar pentru România şi Bulgaria s-a organizat un eveniment aparte, cu foarte multă lume, cu foarte mulţi reprezentanţi, cu spectacole, cu bucurie. Momentul a fost marcat şi au urmat doi ani de lupte cu steguleţele, dacă vă aduceţi aminte, şi subliniez acest lucru pentru că este foarte important să comparăm cu ce luptam atunci şi cu ce avem de luptat acum. Perioada 2005-2006 a fost perioada în care fiecare ministru raporta dacă a schimbat culoarea steguleţului, din roşu în galben, din galben în verde. România avea o impresionantă listă de observaţii, care condiţionau intrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, şi îmi aduc aminte de problemele legate de steguleţele pe mediu, pe industrie, pe transporturi şi multe altele. Astăzi suntem la situaţia în care proiectăm împreună cu celelalte, aş spune deja 27 de state, incluzând şi Croaţia, şi cu noi 28, deci împreună cu ceilalţi 27 de parteneri proiectăm viitorul Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem că este un viitor pe care nu îl vedem întotdeauna la fel şi acest lucru s-a observat cu ocazia tentativei de a modifica tratatul Uniunii, pentru a introduce exigenţele bugetare în interiorul tratatului, dar cel mai important lucru nu este că nu avem întotdeauna aceeaşi viziune, cel mai important lucru este că întotdeauna încercăm să ne armonizăm viziunile şi că 27 de state încearcă să îşi regăsească fiecare interesul naţional, de multe ori într-un compromis. De altfel, aceasta este cheia funcţionării Uniunii Europene, compromisul.
Trebuie spus însă că sunt lucruri cu care Uniunea Europeană nu face compromisuri. Şi avem propria noastră experienţă, România a plătit extrem de scump, v-o spun ca om care ştie bine, România a plătit extrem de scump în interiorul acestui interval, 2007-2012, inconsecvenţele politicienilor. O să vă aduc aminte înfiinţarea ANI, desfiinţarea ANI, înfiinţarea DNA, desfiinţarea tentativă a DNA, doar exemple de mare notorietate, dar sunt şi multe altele, provenite de la politicieni care au discreditat România consistent şi a fost nevoie întotdeauna de o luptă formidabilă să explici că a fost o greşeală şi că nu sunt politicieni antieuropeni în România. Vă rog să mă credeţi că a fost una dintre marile probleme ale acestor cinci ani, inconsecvenţa politicienilor care s-a transferat imediat în lipsă de credibilitate. S-a demonstrat că există o deschidere formidabilă pentru ce facem bun, pentru consecvenţele noastre, pentru perioadele de comportament european şi pentru perioadele în care nu am făcut rabat de la exigenţă în atingerea obiectivelor. Şi iarăşi vă dau un exemplu: rapoartele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Dacă România nu ar fi avut ezitări în vreo două rânduri, probabil că în mod cert în vara acestui an s-ar fi propus încetarea mecanismului. Acum nu avem această certitudine, pentru că rapoartele pozitive sunt ultimele două rapoarte ca rezultat al consecvenţei noastre: asumarea răspunderii, pentru că nu era altă soluţie, pe Coduri, legea care creează condiţii de responsabilitate pentru magistraţi, legea prin care se stabilesc criterii de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Legea micii reforme, care a accelerat foarte puternic procesele. Imediat ce am fost consecvenţi în atingerea obiectivelor, Uniunea Europeană a recunoscut aceste consecvenţe. Deci marea problemă în acest interval a fost la noi.
Soluţia pentru viitor este consecvenţa în atingerea obiectivelor noastre în interiorul Uniunii Europene. Afirmaţii de genul "când vin, schimb legislaţia, când vin, desfiinţez DNA" par mici aici, se fac talk-show-uri împreună cu asistente pe tema declaraţiilor de ispravă şi societatea nu taxează dur astfel de abordări, care fac mult rău României şi pun sub semnul întrebării consecvenţa, v-o spun ca om care are feed-back-ul colegilor la cel mai înalt nivel, adică acolo unde se iau deciziile naţionale, orice inconsecvenţă ne trimite înapoi în timp, din punct de vedere al credibilităţii. În ultimii doi - trei ani am reuşit să dobândim o credibilitate în creştere, ca urmare a consecvenţei. Esenţial este să nu începem, din nou, să ni se pară că este mai important interesul politicienilor decât interesul naţional, să ne apucăm să facem nişte modificări, cum ne dau nouă bine la partid. În acelaşi timp, trebuie să recunosc - şi o spun cu toată deschiderea - perioada de criză şi o oarecare ascensiune a unor partide antieuropene în guvernele europene deja îmi creează o îngrijorare, pe care eu am spus-o şi în ultimul Consiliu. De aceea, chiar dacă nu sunt publice discuţiile de la Consiliu, trebuie să vă spun că am remarcat abuzul Olandei împotriva României şi Bulgariei, iar astfel de atitudini ne fac, la rându-ne, suspicioşi dacă nu cumva se pot întâmpla astfel de acţiuni şi din partea altor state. România avea dreptul să fie în spaţiul Schengen astăzi, bazat pe consecvenţa ei de a investi în perioadă de criză, în a-şi securiza frontierele, prin lupta ei împotriva corupţiei la frontiere. Iar riscul abuzurilor interne în Uniunea Europeană, cu tratament discriminatoriu, pentru că în guvern au pătruns partide antieuropene, nu este un risc de neluat în seamă, în viitor, în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte Europa la zi, aşa cum spunea şi domnul comisar Cioloş, Europa este un şantier, un şantier care a fost generat de criză. Probabil că, în lipsa crizei economice declanşată în 2008 şi sesizată de noi, dar şi de mulţi alţi europeni, abia în 2009, acest şantier nu ar fi existat. Dar realitatea este că, prin criză, am fost obligaţi la progres, în primul rând la un progres în procesul de integrare. Foarte mulţi politicieni, la nivelul european, îşi puneau întrebarea, pe care o pun şi oamenii simpli sau economiştii, care înţeleg mai bine decât noi toţi, foarte mulţi îşi pun întrebarea: "Cum a fost posibil ca în 1992, la Maastricht, să stabilim o uniune monetară, fără să punem sub ea suportul care să facă moneda unică viabilă?". Adică, politici fiscale, politici monetare comune, politici bugetare, după un sistem extrem de bine supravegheat. Iar răspunsul aici, în opinia mea, este simplu: atât s-a putut atunci, din punct de vedere politic. Cum şi acum, deşi trebuia făcut mai mult pentru integrare, atât s-a putut face din punct de vedere politic. Adică, pachetul "guvernanţă economică", celebrul Six Pack, deja cu cele şase norme noi, Agenda UE 2020, Pactul Euro Plus şi, în sfârşit, tratatul, pe care l-am adoptat în formă finală acum câteva zile, la Bruxelles, şi care urmează să fie semnat la 1 martie şi care încearcă să introducă generalizat disciplina bugetară. Oricine ar spune: "Trebuia făcut mai mult". Dar, ca şi în 1992, din punct de vedere politic atât s-a putut, atât au fost dispuse statele membre să cedeze din suveranitate, într-o zonă care a fost foarte sensibilă până acum. Sigur, nu-i o noutate în Uniunea Europeană cedarea de suveranitate. Odată devenit membru al Uniunii, chiar aşa cum am făcut-o noi în 2007, am cedat suveranitatea asupra politicii agricole comune.
De asemenea, la nivelul Uniunii, politica de coeziune este o politică a Uniunii Europene, nu este o politică naţională. Este partea "hard" a cedării de suveranitate, dar toţi ştim că este şi un exerciţiu "soft" în ceea ce priveşte cedarea de suveranitate. Spre exemplu, Agenda UE 2020 - stabileşte standarde pentru educaţie. Nu este treaba Uniunii Europene, dar se fac politici mai puţin vizibile, dar care sunt parte a unei cedări de suveranitate, printr-un exerciţiu "soft" de la nivel european. Deci s-a accentuat cedarea de suveranitate, dar ea este insuficientă pentru ca, în viitor, să putem avea o Uniune Europeană competitivă. Şi paşii următori va trebui să îi facem destul de repede. Destul de repede, pentru că aici nu mai este vorba de interes naţional, discutăm de un interes european. S-a văzut foarte bine că orice dezechilibru la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene generează probleme pentru toate celelalte. Deci, astăzi, în urma exerciţiului crizei, ştim foarte bine că suntem mult prea puternic legaţi unii de alţii pentru a nu privi la viitorul nostru împreună. Până la criza datoriilor suverane, spre exemplu, fie că vorbim de cele ale Greciei, ale Portugaliei, ale Irlandei, ale Spaniei, ale Italiei sau ale oricărui alt stat, exerciţiul de a vedea dependenţa fiecăruia dintre noi de ceilalţi ar fi fost un exerciţiu teoretic. Acum am văzut, practic, ce impact uriaş au problemele unui stat asupra tuturor celorlalţi. Deci paşii pe care i-am făcut înainte în procesul de integrare, prin deciziile din ultimele 12 luni, este clar că sunt insuficienţi, dar sunt paşi înainte. Uniunea Europeană nu poate să se afle la pupitrul de comandă în procesul de globalizare, fără o integrare extrem de puternică. Acum Uniunii Europene culege "roadele" insuficientei integrări, care vizează inclusiv indisciplina bugetară şi nu este capabilă să comande redresarea, pentru că nu este suficient de integrată, pentru că încă avem politici divergente. Convergenţa în interiorul Uniunii Europene este încă mult prea redusă, pentru ca UE să poată da direcţia economiei globale, fie şi în timp de criză.
Deci singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta faptul ca Uniunea Europeană să fie un conducător de politici globale, un “driver” al politicilor globale, este o integrare profundă şi eu nu mă feresc să spun că va trebui să avem curajul să spunem naţiunilor noastre că soluţia corectă este realizarea statelor unite ale Europei. Va trebui mai devreme sau mai târziu să ne punem cu toţii la un loc suveranitatea pentru a crea suveranitatea Uniunii Europene. De fapt, noi nu o aruncăm în afara frontierelor casei în care trăim, ci ne punem suveranitatea la un loc, pentru a realiza o Uniune Europeană suverană, capabilă în ansamblul ei să stea în competiţie cu marii actori globali, cu SUA, cu China, cu India, cu Brazilia ş.a.m.d. Sigur, viziunea mea depăşeşte poate limitele Uniunii. Eu cred că, în timp, va trebui să realizăm un acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi SUA, acord care să ne permită să concurăm împreună cu marile puteri economice ale lumii viitoare, pentru că, trebuie să recunoaştem, după această criză capitalismul nu mai poate rămâne la fel. Vom avea un altfel de capitalism. Un capitalism care trebuie să vizeze realizarea de echilibre în modul în care se distribuie bogăţia. Uniunea Europeană are 23 de milioane de şomeri astăzi. Nu putem să spunem că avem dreptul, într-o Uniune pe care o vrem tot mai integrată, să spunem: nu îmi pasă, este capitalism, scapă cine poate! Această formulă nu poate funcţiona. Cum nu poate funcţiona nici Europa socială pe datorie. Şi atunci, pentru a privi către soluţii pentru cei 23 de milioane de şomeri de la nivelul UE, cred eu că nu avem decât o singură soluţie, să realizăm Europa performantă, Europa care poate crea bunăstare prin performanţe, şi nu prin împrumuturi, Europa competitivă, Europa în care productivitatea este ridicată. Nu vă dau decât exemple pe care sunt convins că le cunoaşteţi toţi. De 10 ani, diferenţa de productivitate între Uniunea Europeană şi SUA creşte continuu în favoarea Statelor Unite. Trebuia să ne fie suficienţi cinci ani ca să înţelegem că trebuie schimbat ceva în capacitatea noastră de a fi performanţi. Iată sunt deja zece ani, probabil or să mai treacă vreo câţiva ani până când vom decide să revenim la a pune pe primul palier al preocupărilor noastre competitivitatea Uniunii Europene. Deocamdată ne mulţumim să vorbim despre ea. Dar sigur o premisă a competitivităţii Uniunii este legată de integrare, o cât mai puternică integrare a statelor membre ale Uniunii Europene. Fără această integrare nu vom putea fi competitivi.
Aş mai face doar câteva observaţii şi premierul Boc mi-a fost, îmi este, îmi va fi un partener în continuare în a încerca să facem ce-i de făcut. Noi am fost în situaţia în care am realizat foarte bine că esenţa modernizii României din 1990 şi până acum doi-trei ani a fost menţinerea instituţiiilor de dinainte de 1989, pe care am aşezat legislaţia europeană. Este în regulă, a mers şi aşa, până la un punct. Nu vă spun numai de ministere. Uitaţi-vă în judeţe. Avem aceleaşi direcţii agricole, aceleaşi direcţii de învăţământ, aceleaşi direcţii de sănătate, aceleaşi direcţii de mediu etc.. Suntem la fel. Dar am pus peste instituţiile statului comunist o legislaţie europeană, care a început să lucreze la un moment dat şi să dea oarecare satisfacţii. Ce am înţeles amândoi, şi eu, şi primul-ministru, şi membrii cabinetului, am înţeles că trebuie o reformă profundă a statului. Fără această reformă a statului, statul român nu poate fi performant, iar în momentul de faţă cheia, esenţa performanţelor noastre în interiorul Uniunii Europene şi în corelarea dintre instituţiile statului român şi cele ale Uniunii Europene, cele ale altor state este nevoia de a ne moderniza instituţiile pe care nu le-am modernizat, nu le-am flexibilizat. Sunt prea scumpe, sunt prea birocratice. De aceea a fost nevoie ca, într-o perioadă în care populaţia este dominată de criza economică şi efectele impuse de Guvern asupra populaţie, efecte dureroase, a trebuit ca în paralel să mergem cu un proces de modernizare a statului, a instituţiilor statului. Sigur, nu este un proces terminat, el trebuie continuat. Vom vedea când vor fi condiţii politice să se continue, dar este cert că modernizarea justiţiei a fost o prioritate şi acum justiţia are toată legislaţia pentru a acţiona ca o justiţie modernă. Este evident că nu mai puteam funcţiona cu o piaţă a muncii încorsetată de exigenţele fostului Cod al muncii şi a trebuit să liberlizăm piaţa muncii în România, pentru a crea competiţie, dar şi libertate pentru patronat. Nu poţi să spui: “tu, domnule patron, vii cu banii şi regulile ţi le fac eu, sindicat, ce faci cu banii tăi sau când şi cum te restructurezi”. Nu avea nimic comun cu abordarea legată de competitivitate. A trebuit o nouă lege a educaţiei, şi aici o să vă dau o explicaţie. Dacă vă aduceţi aminte, opţiunea Guvernului a fost să trimită legea în Parlament spre a fi dezbătută, după ce comisia Miclea a lucrat foarte mult împreună cu ministerul să realizeze o lege modernă. Rezultatul a fost că, odată intrată în dezbatere, a fost readusă la forma care exista în practică, în învăţământul universitar în mod deosebit. De aceea a fost nevoie ca legea să fie retrasă din Parlament şi Guvernul să îşi asume răspunderea pe ea, pentru că altfel trecerea prin Parlament a legii devenise deja o luptă împotriva modernizării sistemului de educaţie românesc.
Deci am vrut să subliniez aici că nu este suficient să fim în familia europeană. Pentru a fi în familia europeană, pe care o vedem tot mai integrată, tot mai puternică, tot mai capabilă de competiţie pe plan global, noi înşine trebuie să fim performanţi. Avem nevoie de instituţii ale statului performante, avem nevoie de o economie a statului performantă şi avem nevoie ca şi politicienii să fie performanţi, măcar înţelegând ce au de făcut ca politicieni în Uniunea Europeană. Aş spune că, pentru a ne împlini cadrul legislativ al statului performant, mai avem nevoie de legea sănătăţii, mai avem nevoie de reorganizarea administrativă a ţării şi mai avem nevoie de noua Constituţie, care ea însăşi să flexibilizeze instituţiile statului şi să creeze un concern, la care participă şi se produc simultan instituţiile, şi să nu genereze confruntări între instituţii. Numai aşa vom putea fi parte a acestei Europe, pe care începem să o integrăm tot mai puternic, ca soluţie a garantării prosperităţii cetăţenilor noştri, nu prin împrumuturi, ci prin performanţa Uniuni Europene în ansamblul ei, o Uniune Europeană a cărei suveranitate o consolidăm cedându-i fiecare câte puţin din suveranitatea noastră, câte puţin azi şi ceva mai mult mâine. Vă mulţumesc mult!”
Departamentul de Comunicare Publică
Mesajul Primului-ministru Emil Boc cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Romane
Marcăm astăzi 153 de ani de la Unirea Principatelor Române, etapă crucială pentru evoluția României moderne și, totodată, un bun prilej să reflectăm asupra unor valori fundamentale.
Acum, la fel ca în urmă cu 153 de ani, este nevoie de unitate pentru a apăra interesele României. Noi, românii, am fost uniţi în jurul idealurilor naţionale şi în jurul interesului ţării în toate momentele de cotitură ale istoriei. Un arc peste timp ne dovedește perenitatea și actualitatea acestei valori.
Unirea Principatelor Române a fost expresia înțelepciunii politice a vremii de a promova, în ciuda constrângerilor istorice, o viziune coerentă pentru modernizarea României. Este o pildă pe care noi, oamenii politici, trebuie să o avem în vedere mai ales în această conjunctură socială și economică.
Marile momente istorice ale României obligă, încă o dată, întreaga clasă politică să dovedească unitate, responsabilitate și curaj, asemenea înaintașilor. Este datoria oamenilor politici să dea dovadă de maturitate, înțelepciune și să promoveze proiecte care să construiască, în continuare, România ca un stat european modern, în beneficiul românilor.
Este timpul să înlocuim confruntarea cu competiția și, împreună, să reflectăm în interesul românilor din țară și din afara granițelor.
La mulți ani, România!
La mulți ani, dragi români!
EMIL BOC
Prim-ministru al României
Primul-ministru Emil Boc a sustinut astazi declaratii de presă 16.01.2012
Libertatea de exprimare este garantată în România, este un câştig al societăţii democratice şi al statului de drept. Protestele paşnice, în condiţiile legii, sunt legitime, dar violenţa stradală este inacceptabilă şi de netolerat, a declarat primul-ministru Emil Boc
Emil Boc: Bună ziua tuturor! În această dimineaţă s-a desfăşurat la Palatul Victoria şedinţa coaliţiei de guvernare, care a făcut o analiză a situaţiei create în urma protestelor de ieri şi de alaltăieri. Am să vă prezint foarte pe scurt concluziile coaliţiei, precum şi punctul de vedere al primului-ministru în legătură cu situaţia creată.
Libertatea de exprimare este garantată în România, este un câştig al societăţii noastre democratice şi al statului de drept. Protestele paşnice în condiţiile legii sunt legitime, dar violenţa stradală este inacceptabilă şi de netolerat. Obligaţia statului este ca cetăţeanul să fie în siguranţă, indiferent unde se află, pe stradă sau acasă. Coaliţia a solicitat foarte clar şi explicit autorităţilor statului să protejeze cetăţeanul, indiferent, repet, unde acesta se află într-un moment sau altul al zilei sau al nopţii, acasă sau pe stradă. Legea se respectă, nu se negociază.
În al doilea rând, dialogul pe toate palierele societăţii este şi rămâne singura cale democratică de rezolvare a problemelor şi a conflictelor. De aceea am solicitat intensificarea dialogului pe toate palierele, la nivel local, intensificarea dialogului prin comisiile de dialog social existente la nivelul prefecturilor pentru analiza şi soluţionarea, cât este posibil a problemelor economice şi sociale cu care oamenii se confruntă. La nivel guvernamental, intensificarea dialogului prin intermediul Consiliului tripartit şi dialogul cu organizaţiile non-guvernamentale. La nivel politic, dacă vor fi întrunite condiţiile legale pentru convocarea sesiunii extraordinare, să se desfăşoare, şi Parlamentul să fie implicat în tot ce înseamnă dezbatere publică şi dezbatere politică din această ţară, potrivit Constituţiei.
Cu alte cuvinte, este mult loc pentru dialog, dar nu este loc pentru violenţă şi, încă o dată o spun foarte clar şi răspicat: trăim în democraţie, într-un stat democratic. Protestele paşnice în condiţiile legii sunt legitime, dar acţiunile violente stradale, care compromit siguranţa cetăţeanului şi ordinea publică nu au ce căuta în România şi într-o societate democratică.
Totodată, am spus de fiecare dată că înţeleg şi că înţelegem ca și coaliţie de guvernare greutăţile prin care trec românii. Ştim că nu trăim vremuri uşoare, ştim că suntem într-o criză economică ce a fost mult mai aspră şi încă este în Europa mult mai aspră decât cineva şi-a imaginat vreodată. Ştim că am fost obligaţi să luăm măsuri care nu au fost pe placul oamenilor. Ştim că aceste măsuri le-au adus necazuri, le-au adus privaţiuni financiare şi le-au creat mari probleme. Dar tot lor, tot oamenilor, vreau să le mulţumesc pentru faptul că cu sprijinul şi suportul lor în aceşti ani am reuşit să salvăm ţara de la colapsul economic şi să ajungem la o relativă stabilitate economică. Această stabilitate economică este rezultatul muncii românilor şi al eforturilor lor şi este păcat să o compromitem. Această stabilitate economică, ştiu la fel de bine că încă nu se resimte în buzunarele oamenilor. Ea, deocamdată, se regăseşte în cifre, în raportări şi aprecieri internaţionale şi încă mai durează până când această stabilitate economică despre care vorbim se va regăsi şi în buzunarele fiecărui român, dar drumul este acesta, nu se poate însă peste noapte, din nefericire.
Ce se întâmplă în Europa ne demonstrează încă odată că am făcut ce a trebuit la momentul respectiv, că am atins această stabilitate economică şi suntem pe drumul de a culege şi roadele ei. Dar, repet, nu peste noapte şi din nefericire încă nu se resimte în buzunarele fiecărui român acest lucru.
De asemenea, această stabilitate economică la care am ajuns ne permite să spunem astăzi că nu există niciun fel de risc de neplată a obligaţiilor sociale ale statului - salarii, pensii sau alte obligaţii pe care statul le are din punct de vedere social. Acest lucru este posibil, repet, datorită stabilităţii economice în care ne aflăm şi al eforturilor făcute de români, că nu există niciun fel de risc astăzi de neplată a obligaţiilor sociale. Însă, violenţele stradale şi modul de manifestare a unora dintre concetăţenii noştri ne fac mult rău din perspectiva violenţelor. Mult rău pentru că pe termen mediu şi lung compromit această stabilitate economică a României pe care am câştigat-o, compromit şansa noastră de a avea o creştere economică ce să ne aducă mai repede prosperitatea despre care am vorbit sau să se resimtă în buzunarele românilor. De asemenea, compromit situaţia României în plan internaţional pe termen mediu şi lung.
Încă o dată, mesajul meu este foarte clar: niciun fel de violenţă stradală nu este tolerată, orice protest paşnic, în condiţiile legii, este legitim, cu menţiunea că înţeleg suferinţele, necazurile, nevoile şi problemele cu care oamenii se confruntă, doar că ele nu pot fi rezolvate peste noapte, ci gradual putem ajunge să avem acea stabilitate economică pe termen mediu şi lung, care să ne permită, tot pe termen mediu şi lung, să avem mai mulţi bani şi resurse financiare în buzunare. Dar ele, din nefericire, aceste măsuri, au fost şi sunt necesare pentru a corecta problemele care au fost în trecut. Din nefericire, a venit şi criza economică ce ne-a agravat situaţia şi, în consecinţă, am fost nevoiţi să luăm măsuri în privinţa bugetarilor, şi în privinţa reformei pensiilor, a reformei salarizării, a educaţiei, a justiţiei şi a altor domenii fundamentale din societatea românească.
În privinţa sănătăţii, am discutat şi acest aspect în cadrul coaliţiei de astăzi. A fost mandatat ministrul sănătăţii să formeze o echipă care să redacteze un nou proiect de lege a sănătăţii, o echipă din care să nu lipsească reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi, ai medicilor, ai sindicatelor, ai patronatelor, Colegiului Medicilor, reprezentanţi ai societăţii civile, care, în urma analizei, să ne propună un nou proiect sau modificarea legislaţiei existente după concluziile pe care le vor avea că atare.
Reporter: Domnule prim-ministru, de ce aţi tăcut atâtea zile, de ce o astfel de reacţie tocmai în aceste zile, după trei zile de proteste în Bucureşti, cât şi în ţară? Şi o a doua întrebare: Printre riscurile luate în calcul de coaliţie, aceste violenţe pot avea un impact negativ şi asupra dobânzilor cu care se împrumută statul român de pe pieţele internaționale?
Emil Boc: În aceste zile am fost în permenent contact cu autorităţile statului, cu cele care au obligaţia protecţiei, siguranţei cetăţeanului. Ieri am făcut o declaraţie publică, prin care am făcut încă o dată apel la un protest paşnic, legal şi legitim şi de respingere a oricărei forme de violenţă. Astăzi, coaliţia face acelaşi lucru, cu menţiunile pe care le-am făcut în plus.
Cu privire la a doua întrebare, este clar că pe termen mediu şi lung orice acţiune de violenţă periclitează situaţia stabilităţii economice a ţării, cu consecinţe pentru buzunarele fiecăruia dintre noi, de data aceasta în plan negativ, pentru că, într-adevăr, există riscul creşterii primei de risc, a CDS-urilor, adică a costurilor cu care o ţară îşi finanţează împrumuturile şi deficitul şi implicit din acest punct de vedere un cost suplimentar pentru finanţarea cheltuielilor statului. De aceea, repet, într-un stat de drept, în democraţie, condiţiile legale şi paşnice pentru manifestarea punctelor de vedere trebuie garantate, dar respinse orice forme şi manifestări de violenţă care compromit siguranţa cetăţeanului şi soarta României.
Reporter: Domnule prim-ministru, cum apreciaţi felul în care au gestionat forţele de ordine situaţia de ieri noapte şi în special manifestările violente? Consideraţi că au fost pregătite suficient, au reacţionat cum trebuie?
Emil Boc: Au reacţionat în condiţiile legii şi cei în măsură au dat şi vor da în continuare explicaţiile necesare pentru fiecare caz în parte. Astăzi, mesajul coaliţiei a fost foarte ferm, de protecţie a siguranţei cetăţeanului, indiferent unde acesta se află, pe stradă, la domiciliu sau într-o altă parte.
Reporter: Şi o a doua întrebare. Aţi spus că sunteţi deschişi dialogului prin acea comisie şi prin discuţia cu sindicatele, dar în ce măsură sunt oamenii care au ieşit în stradă, în ultimele trei zile, reprezentaţi de aceste comisii şi sindicate cu care dumneavoastră vreţi să dialogaţi?
Emil Boc: Repet, dialogul este nelimitat. Violenţa este interzisă. Prin toate canalele şi mijloacele instituţionale, guvernul şi autorităţile statului au deschisă uşa dialogului.
Reporter: Domnule premier, unul dintre motivele pentru care oamenii au ieşit în stradă a fost Raed Arafat, susţinerea acestuia. Consideraţi sau v-aţi gândit ca Raed Arafat să lucreze la noul proiect al legii sănătăţii sau să revină în minister?
Emil Boc: Este binevenit dacă domnia sa va dori, iar în privinţa legii, încă o dată, repet ce am spus şi ieri, nici forma legii care a fost retrasă, nici noul proiect de lege nu au prevăzut şi nu vor prevedea privatizarea Serviciului de Urgenţă, nu prevăd desfiinţarea SMURD sau nu prevăd bani suplimentari, bani pe care să-i plătească cetăţeanul din buzunar pentru serviciile de urgenţă. Acest lucru nu a fost suficient înţeles, din nefericire, în dezbaterea publică anterioară.
Reporter: Aţi discutat cu ministrul sănătăţii, există posibilitatea ca Raed Arafat să revină în minister?
Emil Boc: Ministrul sănătăţii vă va da toate detaliile pe marginea acestui subiect, dar eu nu am niciun fel de problemă ca domnia sa să facă parte din orice colectiv şi din orice echipă.
Reporter: Până la ce dată trebuie să prezinte ministrul sănătăţii proiectul ?
Emil Boc: L-am mandatat şi, după şedinţele de astăzi, ministrul va avea o declaraţie publică cu privire la calendar şi cu privire la datele existente. A fost mandatat ministrul sănătăţii să prezinte opiniei publice...
Reporter: Fără termen limită.
Emil Boc: El este mandatat să vină şi să ne propună, pentru că ştie cel mai bine. Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună!
Guvernul isi angajeaza raspunderea pentru comasarea alegerilor locale si parlamentare in anul 2012
Executivul a adoptat proiectul de Lege privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali care vizează organizarea, la aceeaşi dată, a alegerilor locale şi a celor parlamentare în anul 2012, a anunţat premierul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern de astăzi.
Acesta a afirmat că Executivul a propus acest proiect de lege prin procedura angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, calendarul procedurii urmând să fie stabilit de birourile permanente ale Parlamentului.
Comasarea celor două scrutine electorale se va face în contextul în care 2012 va fi un an economic dificil din punct de vedere economic, în care România trebuie să evite orice derapaj, a susţinut premierul Emil Boc. “Dorim ca în 2012, un an încă extrem de dificil în contextul crizei economice internaţionale, să avem mai puţină dezbatere care să producă instabilitate şi să avem un an în care să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă investiţii, locuri de muncă pentru a putea consolida creşterea economică”a declarat Şeful Executivului.
De asemenea, primul-ministru a declarat că prin comasarea alegerilor se mizează pe o rată mai crescută a participării la vot şi ”nu trebuie ignorat şi faptul că se face o economie bugetară de aproximativ 20 de milioane de euro”.
Primul-ministru a ţinut să precizeze că există mai multe situaţii precedente asemănătoare în ceea ce priveşte comasarea alegerilor. Astfel, până în anul 2004, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi alegerile pentru Preşedintele României s-au desfăşurat la aceeaşi data; în anul 2007, referendumul privind introducerea votului uninominal s-a desfăşurat în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European; iar, în anul 1996, mandatele aleşilor locali au fost prelungite şi alegerile locale care urmau să se desfăşoare în februarie, s-au desfăşurat în iunie, printr-o hotărâre de Guvern.
Campania de informare “Viza pentru SUA”, pe strazile din Romania
Campania „Viză pentru SUA” 2011 ajunge la publicul interesat din România prin intermediul afişajului stradal. Mesajul campaniei - „Cu cât ne arăţi că ai legături puternice cu România, cu atât e mai uşor să primeşti Viza pentru SUA”, concentrat în sintagma „legături puternice cu ţara” - ajunge la public prin intermediul panourilor din Bucureşti şi alte şase oraşe din ţară: Braşov, Cisnădie, Oradea, Botoşani, Vaslui, Sighişoara.
Utilizarea afişajului stradal reprezintă o premieră în ceea ce priveşte modalitatea de comunicare cu publicul vizat de campania de comunicare a MAE.
Campania „Viză pentru SUA” urmăreşte să îi ajute pe toţi cetăţenii români care doresc să solicite o viză temporară pentru SUA să-şi pregătească mai bine dosarul de candidatură şi să contribuie în acest fel la scăderea ratei de respingeri ale solicitărilor de viză. În acest sens pot consulta recomandările din cadrul secţiunii „Viză pentru SUA” de pe site-ul MAE (http://www.mae.ro/viza-pentru-sua) şi al partenerilor campaniei.
Conceptul creativ cu elemente vizuale pentru afişe şi realizarea materialelor campaniei au fost realizate de agenţia de publicitate Grafitti BBDO, iar spaţiile de afişaj stradal au fost oferite pro bono de Affichage România şi News Outdoor România.
Detalii suplimentare privind componentele campaniei „Viză pentru SUA” sunt accesibile şi pot fi descărcate de pe site-ul MAE, din cadrul secţiunii „Viză pentru SUA” (http://www.mae.ro/viza-pentru-sua).
Ministrul Teodor Baconschi a deschis lucrarile Forumului Economic privind Strategia UE pentru Regiunea Dunarii
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a deschis astăzi lucrările Forumului Economic privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), organizat în marja Reuniunii informale de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele riverane Dunării. Manifestarea s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
Forumul Economic a reunit peste 150 de reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri şi academic, diplomaţi şi exponenţi ai autorităţilor naţionale şi locale din state riverane Dunării. Manifestarea, intitulată „Areas of Excellence in the Danube macro-region”, a oferit participanţilor cadrul pentru a-şi expune propriile viziuni, iniţiative şi a încurajat stabilirea de parteneriate concrete pentru implementarea Planului de acţiune al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.
Participanţii au avut ocazia să dezbată în cadrul a două grupuri de lucru – „Conectivitate” şi „Competitivitate şi Inovaţie” – asupra unor aspecte de interes pe marginea proiectelor privind dezvoltarea durabilă în spaţiul dunărean.
„Ne dorim, în cazul regiunii danubiene, o arie de prosperitate, în care ruptura dintre noii şi vechii membri să se reducă, să se resoarbă. Este necesar să ne concentrăm eforturile şi resursele pe domeniile în care putem aduce valoare adăugată şi rezultate palpabile” a subliniat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, în intervenţia sa de deschidere a Forumului.
Referindu-se la proiecte concrete iniţiate în cadrul SUERD, ministrul Teodor Baconschi a menţionat: dezvoltarea porturilor „verzi” la Dunăre, crearea unei reţele a oraşelor creative, elaborarea unui Atlas integrat privind bazinul Dunării, autostrada Timişoara-Belgrad, proiectul de gestionare a riscurilor în Delta Dunării, dezvoltarea transportului de containere pe Dunăre, dezvoltarea reţelei de porturi dunărene, implementarea unor servicii de schimb de informaţii privind râurile, crearea unei reţele pentru cercetarea ştiinţifică şi a unui centru de excelenţă pentru Dunăre şi Marea Neagră, armonizarea legislaţiei pentru utilizarea carburanţilor pe Dunăre şi construirea a două poduri pe Dunăre.
„În ceea ce priveşte interesul românesc, este limpede că, în vremuri tulburi, pentru a nu risca periferizarea, avem nevoie de o ancoră puternică în Europa Centrală şi Strategia UE pentru Regiunea Dunării - pentru care politicienii s-au luptat şi pe care Consiliul European a adoptat-o - este o platformă în care putem să punem foarte mult interes naţional, bilateral, transfrontalier şi regional”, a adăugat ministrul Teodor Baconschi.
Şeful diplomaţiei române a subliniat rolul esenţial pe care îl are potenţialul oferit de parteneriatele public-privat, evocând cadrul legislativ românesc propice derulării acestora şi a făcut apel la necesitatea preluării de asistenţă şi suport, inclusiv pe parte financiară, din partea partenerilor SUERD.
„Trebuie să folosim Dunărea ca pe o coloană vertebrală a Europei Centrale şi a Europei, în general”, a conchis ministrul Teodor Baconschi în încheierea alocuţiunii sale.
La rândul său, ambasadorul Johannes Eigner, coordonator naţional al SUERD din partea Austriei, a subliniat importanţa menţinerii interesului cetăţenilor pentru acest proiect european şi a unei bune coordonări între aşteptările acestora şi rezultatele obţinute.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Senatului, Petru Filip, a declarat că implementarea Strategiei Dunării reprezintă provocarea cea mai importantă, iar colaborarea dintre Guvern şi Parlament este „binomul pentru reuşita strategiei pe termen lung şi pentru sustenabilitatea proiectelor”.
Sorina Plăcintă, preşedinte al subcomisiei pentru Strategia Dunării a Comisiei de afaceri europene a Senatului României, a insistat asupra relaţiei dintre dezvoltarea regiunilor Dunării şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, evocând faptul că un rol important în succesul strategiei îi revine modului în care sunt comunicate beneficiile concrete pe care SUERD le aduce cetăţenilor.
Kurt Puchinger, reprezentant al municipalităţii Viena şi coordonator de domeniu prioritar în cadrul SUERD, a subliniat necesitatea dezvoltării unei platforme intermediare între proiectele de dezvoltare pentru Regiunea Dunării şi cele legate de obţinerea finanţării, insistând asupra nevoii de îmbunătăţire a ratei de absorbţie a fondurilor europene într-un mod creativ şi eficient.
Ivo Gonner, primarul oraşului Ulm, a relevat avantajele ce decurg din implementarea proiectelor dunărene: îmbunătăţirea calităţii apei (dând exemplul Rinului), navigabilitatea, dezvoltarea infrastructurii navigabile, valorificarea energetică a resurselor fluviale, dezvoltarea comercială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. De asemenea, a menţionat că optimizarea proceselor de absorbţie este fundamentală pentru proiectele regionale, insistând asupra necesităţii experţilor la nivel local.
Profesorul Daniel Dăianu a atras atenţia că, în actualul context european financiar, atragerea de fonduri europene poate fi un proces dificil, subliniind nevoia de atragere de capital din zone terţe. Alături de avantajele menţionate, unul dintre beneficiile economice ale dezvoltării dunărene îl va reprezenta reconstrucţia industrială pe baze noi.
Mai multe informaţii privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării puteţi obţine accesând secţiunea special dedicată de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/strategia-dunarii.
Nu exista niciun demers institutional intre primul-ministru si presedintele Romaniei in vederea realizarii remanierii guvernamentale
În legătură cu informaţiile apărute în presă referitoare la o iminentă remaniere guvernamentală, Biroul de Presă este abilitat să facă următoarele precizări:
1. Nu există niciun demers instituţional între primul-ministru şi preşedintele României în vederea realizării remanierii guvernamentale. În consecinţă, acest subiect nu este de actualitate.
2. Potrivit art. 85, alin 2 din Constituţia României remanierea se efectuează de preşedinte, la propunerea primului-ministru.
Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Cum va schimba noul Cod Civil regulile in afaceri
Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP), împreună cu Săptămâna Financiară şi Fin.ro Magazin, organizează luni, 17 Octombrie 2011, la Hotel Radisson Blu, (Sala Atlas 1), începând cu ora 9.00, conferinţa cu tema: "Cum va schimba noul Cod Civil regulile în afaceri".
Conferinţa îşi propune să abordeze, interactiv, unele dintre cele mai semnificative modificări legislative cu care se confruntă specialiştii în drept din cadrul marilor companii şi din instituţiile publice. Temele conferinţei vor viza, printre altele: „Garanţiile aferente structurilor de finanţare”, „Convenţiile civile cu privire la prescripţia extinctivă”, „Preluarea de datorie şi cesiunea contractului” şi „Efectele actului juridic civil".
Totodată, vor fi tratate şi aspectele privind impactul noii legislaţii asupra sistemului judiciar, punctând atât aptitudinile acestuia de a contribui la aplicarea noului Cod Civil, cât şi capacitatea sa de a implementa, în timp, noile reglementări (perene sau efemere).
Lectorilor din cadrul firmei li se vor alătura, ca invitaţi speciali:
-Dr. Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei;
-Prof. Univ. Dr. Lucian Mihai, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti,
Preşedintele Comisiilor de redactare a noului Cod Civil,
Of Counsel Wolf Thiess;
-Conf. Univ. Dr. Flavius-Antoniu Baias, Decanul Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, Membru al Comisiilor de redactare a noului Cod Civil;
-Conf. Univ. Dr. Marian Nicolae, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti,
Membru al Comisiilor de redactare a noului Cod Civil;
Evenimentul va fi moderat de Călin-Andrei Zamfirescu, Senior Partner, ZRP şi Răzvan Mitroi, coordonator proiecte speciale Săptămâna Financiară şi Fin.ro Magazin.