Colegiul Medicilor din Romania: Scrisoare deschisa catre Guvernul Romaniei
Către Guvernul României
În atenţia Domnului Prim-ministru Emil Boc
Colegiul Medicilor din România vă atrage atenţia asupra crizei majore din sistemul de sănătate, în ceea ce priveşte deficitul major al personalului medical, în general şi al medicilor în special.
Sistemul sanitar din România nu mai poate supravieţui în condiţiile actuale. Lipsa acută a personalului medical perturbă activitatea medicală şi pune în pericol siguranţa pacienţilor si a medicilor care lucrează până la epuizare.
Lipsa posturilor, salariile mici şi condiţiile extrem de grele în care medicii sunt nevoiţi să îşi desfăşoare activitatea au dus la explozia migraţiei. Colegiul Medicilor din România a atras atenţia încă din 2008 asupra pericolului pe care îl va aduce blocarea posturilor în sănătate în contextul în care oricum România se confrunta deja cu un deficit important al medicilor. Suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de medici la 1000 de locuitori (1,9).
Doar în primele opt luni ale acestui an, un număr de 1700 de medici au solicitat certificate de conformitate pentru a putea lucra în străinătate.
E adevărat că traversăm o perioadă de criză însă economiile nu trebuie realizate în sistemul sanitar şi aşa greu încercat. România oricum alocă cele mai puţine fonduri sistemului sanitar din Europa. Dacă ţările est şi central-europene alocă între 6 şi 8% din PIB pentru sănătate, iar ţările din OECD între 10 şi 12% din PIB. România a avut cea mai mare finanţare în 2008, şi anume 4,5% din PIB.
În aceste conditii, vă rugăm, domnule prim-ministru, ca în mod excepţional să deblocaţi şi să scoateţi la concurs posturile din sistemul de sănătate după regula necesităţii şi oportunităţii şi nu după regula “un post deblocat la şapte plecări din sistem”.
Vă revine responsabilitatea directă de a asigura funcţionarea sistemului de sănătate pentru ca în absenţa personalului calificat, spitalele, indiferent cât s-ar investi în ele, vor putea să fie simple locaţii şi nu unităţi medicale.
Cu stimă
Prof. dr. Vasile Astărăstoae
Preşedintele Colegiului Medicilor din România
Guvernul a stabilit metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor in invatamantul universitar
Guvernul a adoptat astăzi, prin Hotărâre de Guvern, metodologia cadru de concurs pentru ocuparea posturilor în învăţământul universitar, a anunţat la finalul şedinţei de Guvern, Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
„Această Hotărâre de Guvern stabileşte cadrul în care instituţiile de învăţământ superior din România, deopotrivă publice şi private, vor putea să desfăşoare concursurile pentru posturile de asistent universitar cu titlu de doctor, lector, şef de lucrări, conferenţiar şi profesor universitar, angajaţi pe perioadă nedeterminată,”, a explicat ministrul.
Actul normativ prevede că persoanele care au relaţii de rudenie sau persoanele care au avut anterior anumite relaţii comerciale cu unii dintre candidaţi nu pot să facă parte din comisia de concurs, eliminându-se astfel „tot ceea ce ţine de posibilul nepotism universitar”.
În ceea ce priveşte ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor universitar, ministrul a precizat că cel puţin 3 membri din componenţa comisiei de concurs trebuie să fie din afara universităţii, iar pentru posturile de profesor universitar cel puţin un membru al comisiei de concurs trebuie să fie din străinătate. Totodată, o probă obligatorie pentru toţi candidaţii va consta în expunerea, pe parcursul a minim 45 minute, a planului de dezvoltare profesională. De asemenea, comisiile de concurs pentru posturile de conferenţiar şi profesor universitar vor fi publicate în Monitorul Oficial.
„Pentru a asigura maximul de transparenţă – de fapt transparenţa este cuvântul de ordine al acestei Hotărâri de Guvern şi a acestei metodologii - toate interviurile vor fi publice, anunţate transparent, din timp”, a adăugat ministrul.
Daniel Funeriu a explicat că „acest act normativ stabileşte, pentru prima dată, faptul că meritele profesionale sunt singurele care pot să ducă la obţinerea unui post în învăţământul superior”, iar criteriile de selecţie vor avea în vedere indicatori recunoscuţi internaţional.
„Nu sunt limite de vârstă. Singurul criteriu este calitatea judecată prin prisma indicatorilor internaţionali. Ne aliniem în sfârşit la standardele internaţionale modul în care se ocupă posturile în învăţământul superior”, a precizat ministrul.
Guvernul a completat normele metodologice de aplicare a programului “Prima casa”
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, completarea normelor metodologice de implementare a Programului „Prima casă”, urmând ca după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial băncile să se poată înscrie în noua formulă a programului, care partajează garanţiile de stat în proporţie de 50%-50% între stat şi bancă, a anunţat premierul Emil Boc, la sfârşitul şedinţei de Guvern.
„Prin aprobarea normelor metodologice dăm posibilitatea acordării, în continuare, de garanţii în valoare de 1,5 miliarde de euro. Totodată, alţi aproximativ 40.000 de beneficiari pot să intre în cadrul Programului „Prima casă”, a declarat şeful Executivului.
Primul-ministru a menţionat că, prin continuarea programului, nivelul dobânzii şi condiţiile privind avansul pentru achiziţionarea locuinţei prin acest program rămân neschimbate. „Noutatea este că dublăm, practic, numărul beneficiarilor prin partajarea garanţiei între stat şi bancă”, a adăugat premierul Emil Boc.
Potrivit actului normativ, în limita plafonului alocat şi utilizat, finanţatorii eligibili din cadrul programului pot să transfere portofoliul de credite către alţi finanţatori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, cu condiţia notificării cesiunii către beneficiar şi fără a afecta drepturile şi obligaţiile beneficiarilor din contractele în curs de derulare.
De asemenea, o bancă neînscrisă iniţial în program poate să devină eligibilă dacă preia portofoliul de garanţii acordat de un finanţator eligibil în cadrul programului, cu condiţia transmiterii către FNGCIMM şi MFP a unui angajament privind respectarea nivelului costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate.
Totodată, au fost reintroduse promisiunile de garantare prin care FNGCIMM îşi exprimă intenţia de a garanta finanţarea ce va fi acordată beneficiarilor în cazul construcţiei de locuinţe şi care au valabilitate pe toată perioada de valabilitate a construcţiei de locuinţe, dar nu mai mult de 18 luni.
Informaţii de background:
În prezent, sunt funcţionale ambele componente ale Programului „Prima casă”, respectiv componenta de achiziţie de locuinţe de către persoane fizice (care are în vedere toate tipurile de locuinţe, fără excepţie, inclusiv cele care se construiesc de către dezvoltatorii imobiliari şi urmează să fie achiziţionate după finalizare de către persoanele fizice eligibile), respectiv componenta de construcţie de locuinţe, care are în vedere exclusiv acordarea de garanţii de stat pentru creditele contractate de persoanele fizice care construiesc locuinţe noi – în baza autorizaţiilor de construire eliberate după data de 22 februarie 2010.
În cadrul programului guvernamental „Prima casă” au fost emise 38.000 de garanţii, în valoare totală de 1.545 milioane euro, din plafonul cumulat 2009 -2010 de 1,7 miliarde euro.
349.000 de firme vor tine un sistem simplificat de contabilitate
Legea contabilităţii nr. 82/1991a fost modificată şi completată prin Ordonanţă de Urgenţă în şedinţa de astăzi a Executivului, în sensul simplificării acesteia, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi favorizarea dezvoltării economice, a anunţat primul-ministru Emil Boc la finalul reuniunii săptămânale a Executivului.
„349 de mii de firme vor ţine un sistem simplificat de contabilitate (...). Este vorba de acele firme care au o cifră de afaceri până în 35 de mii de euro”, a precizat premierul.
La rândul său, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu a arătat care sunt principalele modificări ale actului normativ.
Astfel, entităţile patrimoniale care au o cifră de afaceri de 35.000 de euro şi active în valoare de până la 35.000 euro înregistrate până la 31 decembrie anul precedent „vor întocmi în loc de cinci situaţii financiare două, vor întocmi un bilanţ şi un cont de rezultate simplificate, nu vor mai întocmi situaţia fluxurilor de numerar, situaţia modificării capitalului şi notele explicative”, a explicat ministrul Finanţelor.
Totodată, aceste entităţi vor aplica un plan de conturi simplificat care va cuprinde doar 50 de conturi, în loc de aproximativ 400 de conturi câte sunt în prezent.
Ministrul Ialomiţianu a mai adăugat că a emis un ordin de ministru prin care entităţile economice menţionate vor putea depune anual bilanţul contabil.
În plus, contabilitatea în cadrul acestor entităţi va putea fi ţinută de un director financiar sau un expert contabil, dar şi de către absolvenţii de studii economice superioare, ceea ce reprezintă un element de noutate în legislaţia românească.
„Am dat posibilitatea şi persoanelor fizice care au absolvit o facultate economică să ţină contabilitatea, dându-le o şansă tinerilor să lucreze în contabilitate, lucru pe care l-am discutat şi cu corpul experţilor contabili” a subliniat Gheorghe Ialomiţianu.
Ministrul a mai adăugat că modificările aprobate astăzi de Executiv au fost solicitate de mediul de afaceri şi se înscriu în politica Guvernului României de reducere a birocraţiei din administraţie şi a costurilor administrative ale agenţilor economici, venind totodată în întâmpinarea unui proiect de directivă europeană pe aceeaşi linie. „Ne înscriem şi în noua preocupare a Comisiei Europene de a reduce povara administrativă. Chiar se lucrează la o directivă privind reducerea birocraţiei pentru firmele mici, este un proiect de directivă care combină situaţiile financiare cu situaţiile fiscale. România a făcut deja un prim pas privind simplificarea în domeniul contabilităţii”, a încheiat ministrul de finanţe.
Veniturile bugetare pe primele trei luni au fost cu 9,8% mai mari decat in aceeasi perioada a anului trecut
„Datele de pe primele două luni ale acestui an confirmă faptul că România va avea creştere economică pe trimestrul 1 dacă direcţia crescătoare se menţine şi în luna martie în urma primirii datelor de la Institutul Naţional de Statistică”, a declarat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern. Concluzia reiese dintr-o analiză realizată de Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională de Prognoză pe primele două luni ale anul 2011 cu privire la principalii indicatori macroeconomici, pe baza datelor publicate de INS şi BNR.
De asemenea, potrivit premierului, veniturile bugetare în primele trei luni din 2011 sunt cu 9,8% mai mari decât veniturile din primele trei luni din anul 2010, investiţiile străine directe din primele două luni ale anului 2011 sunt în valoare de 267 de milioane de euro, în comparaţie cu 140 de milioane de euro cât erau în primele două luni din anul 2010.
Concluziile evaluării globale asupra primelor două luni şi estimarea privind posibilitatea de creştere economică pentru trimestrul I au fost prezentate de preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu.
Potrivit preşedintelui CNP, rezultatele economice din ianuarie 2011 sunt mai bune decât cele din ianuarie 2011, toate sectoarele au înregistrat creşteri de producţie sau cifră de afaceri comparativ cu luna precedentă, ceea ce confirmă trendul ascendent început în trimestrul IV. De altfel, în industrie, comerţ şi servicii prestate populaţiei, media lunară din primele două luni ale anului curent este superioară mediei lunare din trimestrul IV. Excepţie face domeniul construcţiilor, unde s-a înregistrat o scădere cu 2,6% „Este de remarcat că pe primele două luni principalele activităţi care susţin economia naţională, cum ar fi industria, turismul, comerţul, au creşteri cu peste două cifre – 10%, 12%, 13%, ceea ce ne creează o marjă de siguranţă pentru a treia lună”, a precizat Ion Ghizdeanu. De asemenea, în luna februarie s-a înregistrat o revenire a sectorului imobiliar, sectorul cel mai afectat de criză.
Potrivit analizei Comisiei Naţionale de Prognoză, în primele două luni din 2011 s-au înregistrat următoarele date faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţii comparabile de sezonalitate:
volumul producţiei industriale a crescut cu 11,5% faţă de primele două luni din 2010 şi cu 2,7% faţă de media trimestrului IV 2010
comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 0,4% pe trimestrul I faţă de trimestrul IV 2010
comerţul cu autovehicule a înregistrat o creştere de 10% în primele două luni din 2011 faţă de primele două luni din 2010, iar faţă de trimestrul IV 2010 o creştere de 1%.
Serviciile de piaţă prestate populaţiei au crescut cu de 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi o creştere de 3,7% faţă de trimestrul IV 2010.
Un semnal pozitiv se remarcă în privinţa exportului de bunuri, care a înregistrat un ritm accelerat. De asemenea, soldul balanţei comerciale a fost de minus 5 milioane euro, „aproape zero”, a precizat Ion Ghizdeanu.
Potrivit prognozei, sectorul care va avea cea mai mare creştere este sectorul industrial cu piaţă externă, iar cursul valutar va înregistra o relativă stabilitate pe întregul an, cursul mediu pe acest an fiind de 4,20 lei per euro.
Un trend ascendent s-a înregistrat şi în turism, sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică fiind cu circa 14% peste cele din primele 2 luni din 2010. „Creşterea în turism estimăm că va fi în acest an în jur de 9 – 10”, a subliniat Ghizdeanu.
În ceea ce priveşte şomajul, în luna februarie 2011 numărul de şomeri înregistraţi s-a redus cu 26.700 de persoane, iar rata şomajului a fost de 6,58% faţă de 6,87% cât era în decembrie 2010. Potrivit datelor, semnificativă este scăderea numărului persoanelor care beneficiază de şomaj indemnizat. „Categoria persoanelor cu şomaj indemnizat, deci cei care intră în şomaj acum şi sunt plătiţi, a scăzut cu 43.700 de persoane, adică aproape dublu decât cea a şomajului în total. Ceea ce înseamnă că au intrat în câmpul muncii mai mulţi decât cei care au ieşit din activităţile economice, a precizat preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.
„Dacă în luna martie se menţine aceeaşi direcţie ca în primele două luni ale anului, atunci la sfârşitul primului trimestru, aşa cum s-a prognozat, vom avea o ieşire tehnică din recesiune, ca prim pas spre consolidarea şi creşterea economică”, a declarat primul-ministru Emil Boc.
Potrivit datelor analizei realizate de Comisia Naţională de Prognoză, creşterea pe trimestrul I - 2011 faţă de trimestrul I - 2010 este de 1,3%, respectiv o creştere de 0,5% faţă de trimestrul IV.
Regimul deseurilor a fost pus in acord cu legislatia europeana in domeniu
Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care regimul deşeurilor a fost pus în acord cu cea mai recentă directivă europeană în domeniu, datând din 2008.
Actul normativ aprobat în şedinţa de astăzi a Guvernului asigură, totodată, atingerea până în 2020 a obiectivului de reciclare a 50% din deşeuri.
„Reglementăm tot ceea ce înseamnă valorificare, eliminare a deşeurilor şi diferitele obligaţii ale producătorilor şi ale generatorilor de deşeuri, iar aici trebuie să mergem şi până la cetăţean şi cei care generează deşeuri. Doar prin sistemul integrat vom ajunge în situaţia în care, sper până în 2015, să putem spune că avem un sistem integrat de deşeuri”, a declarat ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély.
România dispune, prin POS Mediu, de circa 2 miliarde de euro pentru a implementa, până în 2015, în toate judeţele ţării, un sistem integrat pentru gestionarea deşeurilor şi atingerea obiectivului european de reciclare a 50% din deşeurile generate, în condiţiile în care, la ora actuală, sunt valorificate doar 1%. Ministrul László Borbély a precizat însă că la capitolul PET-uri, România reciclează deja 40% din deşeuri.
Briefing de presa sustinut de ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, la finalul sedintei de Guvern
Ioana Muntean:
Bună seara. Astăzi, în şedinţa de Guvern, a fost aprobat proiectul de lege privind regimul deşeurilor. Mai multe detalii vă va da dmnul ministru Borbely.
Laszlo Borbely:
Bună seara. După cum ştiţi, această problematică este foarte importantă pentru România. În primul rând, pentru că în momentul de faţă nu suntem decât parţial aliniaţi prevederilor UE în ceea ce priveşte regimul integrat al deşeurilor. Avem, prin POS Mediu, aproape 2 miliarde de euro pentru ca până în 2015, în toate judeţele ţării, să avem acest sistem integrat, implementat. Suntem primii în Europa în ceea ce priveşte contractarea acestor proiecte mari de infrastructură pe ape (uzate) şi pe deşeuri. Deja suntem cu planul de contractări până în anul 2012. Deci, în momentul de faţă, la nivelul Ministerului Mediului, am încheiat contracte de circa de 4 miliarde de euro.
Nu stăm atât de bine la absorbţia fondurilor europene, trebuie să o spunem foarte deschis. În momentul de faţă suntem între primele trei ministere în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor, dar am ajuns, chiar dacă este o creştere spectaculoasă în 2010, numai la circa 100 milioane de euro absorbiţi concret, cu banii jos, cum se spune.
De ce este important acest regim al deşeurilor? În momentul de faţă, un procent de 99 din deşeuri este eliminat, deci, este depus. 1% se valorifică din cantitatea totală de deşeuri. Asta nu înseamnă, că de exemplu, la pet-uri, adică, la plastic, din cauză că obligăm producătorii să dea bani pentru a putea recicla, nu ne-am achitat de sarcina prevăzută de UE: circa 40% din pet-uri reciclăm.
Ce am făcut prin această reglementare? În primul rând, am pus în acord regimul deşeurilor cu ultima directivă a UE din 2008. În al doilea rând, am creat baza pentru ca, până în 2020 - pentru că aceasta trebuie să fie ţinta noastră - să reciclăm 50% din deşeuri. Să ajungem, dacă este posibil, la cât mai puţin la eliminare, la depunere, şi la co-generare, care înseamnă nu numai incinerare, ci alte tipuri de co-generare, pentru că trebuie să produci şi energie din deşeuri şi ştiţi foarte bine că este benefic şi pentru situaţia energetică a ţării şi pentru a folosi aceste deşeuri şi la altceva decât să depui, până la 40%. Până la 40% am putea să ajungem, dar acest lucru depinde de investiţii. În momentul de faţă, dacă vorbim de preţuri - pentru că şi asta este important şi trebuie să o spunem - 20 de euro pe tonă este depozitarea deşeurilor. Din moment ce în UE media este în jur de 90 de euro pe tonă. Deci, iată că la noi este o pătrime, mai puţin de o pătrime. De aceea, în momentul de faţă există posibilitatea autorităţilor locale să aibă o taxă de depozitare. Din varii motive, nu au aplicat. Îi vom obliga.
De ce? În primul rând, nu va fi o creştere substanţială, chiar dacă ei vor aplica o anumită taxă de depozitare. Deci, poţi să ai un echilibru în ceea ce priveşte plata care se face de către cetăţean pentru a depune deşeurile, ca să fie suportabil. Dar de ce este importantă taxa de depozitare? Pentru că această taxă va putea fi folosită pentru a ajunge la aceste procente de care v-am spus. Altfel, niciodată, nu o să putem să ajungem la ţintele europene. Aceste lucruri le-am spus.
Nu intru în detaliu pentru că este o lege tehnică, reglementăm tot ceea ce înseamnă valorificare, tot ceea ce înseamnă eliminare a deşeurilor şi diferitele obligaţii ale producătorilor şi ale generatorilor de deşeuri şi aici trebuie să mergem şi până la cetăţean şi până la cel care generează deşeuri. Doar prin sistemul integrat vom ajunge în situaţia în care, sper până în 2015, să putem spune că avem un sistem integrat de deşeuri.
Aş mai vrea să spun două cuvinte despre o altă hotărâre de guvern, dacă îmi permiteţi. Este vorba despre o hotărâre de guvern prin care 74 de hectare de teren, 73,7 hectare, de la Agenţia Domeniile Statului, în judeţul Sibiu, a trecut la Romsilva. Sunt terenuri degradate şi noi insistăm ca acest terenuri - şi vor fi şi alte hotărâri de guvern -, să ajungă în proprietatea celor care pot să o administreze din punct de vedere silvic şi într-un an în care, după ce în 2010 am putut să alocăm de şase ori mai mulţi bani pentru împădurire decât în 2009, deci s-au alocat anul trecut, pentru prima oară după '90, aproape 170 milioane de lei contractaţi sau alocaţi pentru împădurire, 170 milioane de lei, anul acesta, din Fondul de Mediu mai ales - că acolo avem sume mari - vom aloca anul acesta de două ori mai mulţi bani decât anul trecut. Prin această suprafaţă Romsilva are posibilitatea - pentru că, ştiţi foarte bine că sunt limitate aceste terenuri, deci nu poţi să împădureşti decât dacă ai teren - şi pe aceste terenuri degradate Romsilva va putea să împădurească cele 73 de hectare de teren.
Vă mulţumesc. Dacă aveţi întrebări.
Reporter: Comisia Europeană a anunţat astăzi trimiterea unui aviz în ceea ce priveşte puritatea aerului în România, depăşirea acelei concentraţii admise de PM 10. Ce veţi face, în cât timp se poate rezolva şi dacă putem evita procedura de infringement? A doua întrebare: dacă în ceea ce priveşte acele maşini electrice, vreţi să introduceţi un sprijin şi pentru populaţie dacă vor să-şi cumpere maşini electrice şi dacă da, de cât?
Laszlo Borbely: Această procedură de infringement nu este nouă, pentru că în prima fază ne anunţă Comisia - şi ne-a anunţat din 2009 - în care ne-a atenţionat că sunt 21 aglomerări, pentru care trebuiau luate măsuri în vederea reducerii poluării în ceea ce priveşte calitatea aerului. Am avut o videoconferinţă chiar în toamna anului trecut cu Ministerul Administraţiei, vom avea săptămâna viitoare o nouă videoconferinţă în legătură cu toate aceste aglomerări. Avem 147 de analizoare în aceste oraşe, din 2008 şi da, ne arată faptul că numai 4 sau 5 oraşe care se încadrează în aceste conglomerate corespund prevederilor Uniunii Europene.
În momentul de faţă, Comisia ne-a trimis un al doilea aviz motivat şi avem două luni de zile să răspundem şi să arătăm măsurile care se iau. Asta înseamnă, în primul rând, planuri care sunt acceptate la nivelul acestor oraşe şi nu sunt măsuri neapărat unele spectaculoase sau cu mulţi bani. Pot fi făcute prin realizarea de perdele umede de protecţie, de exemplu, pentru şantiere de construcţie, spălarea străzilor - iar dacă aţi văzut şi în Bucureşti şi în alte oraşe câteodată se tratează superficial, şi aţi văzut praful care se depune, pentru că se parchează, de exemplu maşini şi nu poţi spăla cum ai vrea zona străzilor, o salubrizare adecvată, şi evident, ceea ce este o problemă de fond şi nu ţine numai de autorităţile locale, e problema centurilor. Dacă ar fi mai multe centuri construite - am fi avut timp, de 20 ani, să avem mai multe centuri construite - nu am fi acum în situaţia în care, prin planul acesta, noi avem obligaţia ca, până în anul 2050, de exemplu, să luăm măsuri clare în ceea ce priveşte - şi coroborat cu întrebarea următoare a dumneavoastră - reducerea numărului de maşini care funcţionează pe bază de benzină şi motorină. Şi avem prevederi în Carta europeană a transporturilor, adoptată nu demult şi transmisă ţărilor spre opinii. Totodată, avem alte prevederi prin care, în zonele aglomerate, autoritatea publică locală trebuie să ia măsuri să fie zona închisă, de exemplu zonele de centru ale oraşelor să fie închise circulaţiei autovehiculelor. Deci vom avea o întâlnire săptămâna viitoare şi vom atrage atenţia autorităţilor locale să se conformeze, fiindcă astfel, evident, urmează procedura următoare, în care vom ajunge în litigiu la Curtea Europeană de Justiţie dacă nu vom lua aceste măsuri.
În ceea ce priveşte autovehiculele electrice, da, este timpul să luăm acele măsuri prin care să introducem asemenea autovehicule în România. Cum poţi introduce? Dând facilităţi. Şi de aceea propunem două sau trei facilităţi. Una: în Programul Rabla vom da, conform propunerii din Ordonanţa de Urgenţă care e deja la Ministerul Justiţiei, deci cam peste 3 săptămâni va ajunge pe masa Guvernului - e o Ordonanţă pregătită mai demult, nu am inventat-o azi sau ieri - vom da şase vouchere, 6 tichete valorice în loc de un tichet valoric, în cazul în care o instituţie publică - deocamdată aceasta este prevăzută în Ordonanţă - vrea să cumpere un autovehicul electric dacă vine cu o rablă pe care vrea să o caseze. Dacă nu, pentru că nu putem face o discriminare, o altă propunere este ca 25% din preţul maşinii, pentru că am înţeles că este o diferenţă cam de 5.000 de euro între preţul unui autovehicul electric şi preţul unui autovehicul care funcţionează pe bază de benzină sau motorină, deci nu mergem cu preţul acestor autovehicule până la o limuzină, ci vom da 25%, dar nu mai mult de o anumită sumă, probabil 5.000 de euro. Acestea sunt cele două facilităţi.
Vom urmări şi eu insist să introducem, evident, şi pentru cetăţeni această posibilitate. Problema este a infrastructurii care ţine de acele borne unde încarci maşina. O bornă din aceasta costă circa 400 de euro şi încărcarea unui acumulator - în timp de 8 ore se încarcă. Evident, aşa cum am avut astăzi o întâlnire cu Dacia Renault, sunt interesaţi mai mulţi care vor să aducă aceste maşini în România, dar trebuie discutat şi cu alţii, care sunt pe piaţă, să existe posibilitatea de a încărca aceste maşini şi să existe posibilitatea de a avea aceste facilităţi, pentru că fără aceste facilităţi nu poate funcţiona.
Reporter: Domnule ministru, ştim că pe ordinea de zi a fost Codul de Dialog Social. Vreau să vă întreb dacă Executivul intenţionează să îşi asume răspunderea pe acest act normativ.
Laszlo Borbely: Puneţi această întrebare doamnei purtător de cuvânt.
Reporter: Dar în Coaliţie s-a discutat, pentru că sunteţi membru al Coaliţiei?
Laszlo Borbely: Poftiţi?
Reporter: În Coaliţie s-a discutat despre asumarea răspunderii pe Codul de Dialog Social?
Laszlo Borbely: Da.
Reporter: Şi se va asuma răspundea pe acest act normativ?
Laszlo Borbely: Da. Probabil.
Reporter: Se va merge la Parlament cu Legea salarizării pentru profesori?
Laszlo Borbely: Mâine vom avea o şedinţă de Guvern specială.
Reporter: Dar care este intenţia Coaliţiei, nu a Guvernului?
Laszlo Borbely: Deci, probabil că da.
Reporter: Ambele la pachet.
Laszlo Borbely: Probabil că da.
Reporter: Domnule ministru, la nivel politic aţi fost promotorul scăderii CAS-ului. Aţi stabilit cu ce procente scade CAS-ul?
Laszlo Borbely: Noi avem un protocol încheiat şi dacă aţi citit acest protocol, apare acolo un articol în care, da, dorim să scădem. Cu cât? Se discută în aceste săptămâni. Nu numai această problematică, ci şi altele. Şi probabil că în 3-4 săptămâni vom veni şi cu cât şi de la ce dată. Pentru că acestea sunt cele două elemente: cu cât se reduce şi de la ce dată. Vă mulţumesc.
1,3 milioane lei pentru recuperarea unor bunuri din tezaurele dacice
Bugetul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional a fost suplimentat cu aproximativ 1,3 milioane lei pentru recuperarea unor bunuri culturale de patrimoniu, aflate în afara ţării, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, la finalul şedinţei de astăzi.
„Este vorba despre o brăţară dacică din aur, 229 de monede, din care 27 de monede de aur, restul de argint şi 2 scuturi dacice din fier” a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Bunurile fac parte din tezaurele dacice şi au fost sustrase din rezervaţia arheologică a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit clasat ca monument istoric, aparţinând domeniului public.
„Toate bunurile au fost expertizate de o comisie desemnată de Ministerul Culturii, concluzia fiind că obiectele aparţin patrimoniului cultural naţional şi trebuie incluse în categoria tezaur, acestea având o valoarea excepţională nu doar prin conţinut, ci şi prin contribuţia pe care studierea lor o va aduce cunoştinţelor în domeniul artei, religiei şi civilizaţiei dacice” a mai spus Ioana Muntean.
Banii vin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011.
Guvernul Romaniei a aprobat reorganizarea unor unitati din judetele Arad si Oradea
La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat, astăzi, două hotărâri de guvern privind reorganizarea unor unităţi sanitare din judeţele Arad şi Bihor.
Ambele măsuri au fost propuse de autorităţile publice locale şi se înscriu în strategia Ministerului Sănătăţii de reorganizare a sistemului sanitar
Astfel, conform Hotărârii de Guvern privind desfiinţareaşi reorganizarea unor unităţi sanitare publice cu paturi din Judeţul Arad se desfiinţează, ca unităţi cu personalitate juridică, Spitalul Clinic Municipal Arad şi Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie „Dr. Salvator Vuia” Arad şi se reorganizează ca structuri, fără personalitate juridică, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.
Prin această măsură se va utiliza mai eficient personalul celor trei spitale şi se va optimiza activitatea medicală în condiţii de eficienţă economică, realizându-se un management unitar, capabil să utilizeze optim resursele financiare existente, în funcţie de priorităţile politicii de sănătate a judeţului şi de nevoile obiective evidenţiate prin cererea de servicii medicale.
De asemenea spitalul judeţean va putea fi clasificat la o categorie superioară, având şi aceste secţii care la acest moment se află la celelalte unităţi sanitare din municipiul Arad.
Totodată, se asigură utilizarea în comun a platoului tehnic existent în vederea realizării investigaţiilor paraclinice complete şi la standarde de calitate corespunzătoare momentului actual.
Consiliul Judeţean Arad este interesat în realizarea unui spital performant, cu o structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale, în măsură să asigure asistenţă medicală pentru bolnavii din judeţ, vizând totodată identificarea unor soluţii pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi eficientizarea utilizării bazei tehnice în unităţile sanitare cu paturi.
Cel de-al doilea act normativ, vizează desfiinţarea Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie Oradea şi reorganizarea acestuia ca secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea.
Prin reorganizarea propusă se poate realiza utilizarea optimă a fondurilor municipalităţii sau pot fi atrase fonduri din alte surse, în funcţie de priorităţile politicii de sănătate a municipalităţii şi a nevoilor obiective, evidenţiate prin cerea de servicii medicale.
De asemenea, se asigură premisele pentru introducerea unui management unitar, precum şi posibilitatea utilizării unor platforme comune privind serviciile de laborator, investigaţii paraclinice, servicii care necesită investiţii mari în vederea acreditării acestora, dezvoltarea, diversificarea, creşterea calităţii şi complexităţii serviciilor medicale, implementarea la nivel local a politicilor de sănătate publică, în conformitate cu nevoile comunităţii şi prioritizarea acestora.