28 de studenti au absolvit cursurile Orange Education Programme
28 de studenţi ai Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti au absolvit cursurile din Orange Education Programme, promoţia 2010 -2011.
În cadrul unui eveniment organizat vineri, 8 iulie, la Centrul de training Orange din sediul facultăţii studenţii din promoţia 2010 – 2011 au primit diplome de absolvire şi au fost felicitaţi de către reprezentanţii Orange România - Mădălina Suceveanu, Chief Technoloy Officer şi Ioana Marcu, HR Director -, prof. Teodor Petrescu, decanul facultăţii şi prof. Silviu Ciochină, şeful catedrei de Comunicaţii.
Orange Education Programme este un proiect educaţional integrat, derulat în colaborare cu Universitatea Politehnica Bucureşti şi început în 2007, odată cu inaugurarea Centrului de training Orange. Acest centru este dedicat studenţilor, fiind dotat cu un laborator şi o bibliotecă. În cadrul laboratorului a fost creată o reţea GSM ce leagă universităţile tehnice din Bucureşti, din Cluj Napoca şi din Timişoara. De asemenea, studenţii beneficiază de cursuri de specialitate susţinute de profesionişti Orange. Pe parcursul anului academic 2010 – 2011, 35 de specialişti au susţinut 98 de ore de curs în total care acoperă aproximativ 30 de discipline, de la materii de profil tehnic, de bază pentru evoluţia industriei IT&C, până la domenii conexe, dar utilizate în activitatea de zi cu zi a specialiştilor telecom, printre care: Management de proiect, Servicii şi Marketing, Buget şi Logistică, Resurse umane. Dintre cei 28 de absolvenţi, 10 au primit burse în valoare de 200 euro/lună, pe parcursul întregului an academic, iar 18 au participat voluntar la cursuri. Înainte de a începe cursurile, studenţii au urmat un stagiu de practică în Orange, timp în care au avut ocazia să lucreze la proiecte concrete.
“În urma participării la Orange Education Program am avut şansa să văd şi să experimentez lumea reală a telecomunicaţiilor. Am avut ocazia să dobândesc experienţa practică şi să aplic teoria învăţată în cadrul facultăţii, ceea ce consider că mă va ajuta să dezvolt o carieră de succes în domeniu. Pot spune cu certitudine că experienţa acumulată m-a făcut să câştig mai multă încredere în mine”, a declarat Sabina Şerban, absolventă Orange Education Programme.
Anul trecut Orange a anunţat planul său strategic pe următorii 5 ani, Conquest 2015, iar societatea este unul dintre pilonii principali care stau la baza acestuia, alături de clienţi şi de angajaţi. Prin urmare, tot ce ţine de impactul Orange în societate şi contribuţia pe care o are la dezvoltarea ei sunt în centrul planului de acţiuni al companiei. Astfel, investiţia în educaţie este una dintre priorităţile Orange de responsabilitate socială corporativă. Alături de Orange Education Programme, compania a mai lansat de curând programul Orange First Step - stagii de practică pentru studenţi. De asemenea, angajaţii Orange sunt voluntari în proiectul ENGAGE cu scopul de a-i ajuta pe elevii de liceul să îşi aleagă o profesie în funcţie de vocaţia lor.
Noul proiect de act normativ privind nivelul contributiei trimestriale pentru medicamentele incluse in programele nationale de sanatate, precum si pentru medicamentele folosite in tratamentul ambulatoriu
Ministerul Sănătăţii a pus azi în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea nivelului contribuţiei, metodologiei de calcul, procedurii de raportare, cea de control şi cea de sancţionare, precum şi destinaţia contribuţiei trimestriale pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu. Proiectul de act normativ se regăseşte pe site-ul www.ms.ro la secţiunea Transparenţă decizională.
Numărul de pacienţi care beneficiază de serviciile oferite de sistemul public de sănătate creşte permanent, şi, în consecinţă, au crescut cheltuielile suportate din surse publice. De aceea, se impune suplimentarea în continuare a surselor de finanţare a sistemului public de sănătate. Sistemul clawback este un mecanism de control al bugetului medicamentelor compensate şi gratuite, iar fondurile colectate la bugetul Ministerului Sănătăţii vor fi utilizate pentru finanţarea suplimentară a compensării medicamentelor.
Conform proiectului, contribuţia – aşa-zisul clawback – se plăteşte de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă (APP) a medicamentelor (sau reprezentanţii legali ai acestora) pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi în tratamentul din alte unităţi sanitare care acordă servicii medicale în cadrul cărora sunt utilizate medicamente. Procentul contribuţiei este de 60% din diferenţa dintre suma trimestrială decontată în anul în curs şi cea din aceeaşi perioadă a anului 2009 din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a contravalorii medicamentelor. Anul de referinţă 2009 s-a stabilit în urma mai multor discuţii avute cu producătorii prezenţi pe piaţa de medicamente din România.
Contribuţia se virează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului, într-un cont special, deschis la Trezoreria Statului pe numele Ministerului Sănătăţii. Deţinătorii APP sau reprezentanţii legali ai acestora care nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termen de 3 luni de la data scadenţei, vor fi obligaţi să plătească o dobândă de 0,1% per zi de întârziere din suma datorată până la îndeplinirea obligaţiei de plată.
În urma introducerii noului sistem, Ministerul Sănătăţii preconizează suplimentarea bugetului medicamentelor cu suma aproximativă de 318 milioane lei, venituri proprii care vor fi utilizate conform Legii 95/2006.
Prin aprobarea proiectului se va modifica actuala reglementare, cuprinsă în OUG 104/2009, care prevede taxarea deţinătorilor de APP pe toată cifra de afaceri a acestora.
Ministrul Elena Udrea l-a felicitat pe Lucian Bute
Încep prin a-l felicita pe Lucian BUTE pentru victoria senzaţională din meciul de aseară (9 iulie 2011, n.n.)! Este cel mai mare campion în activitate pe care îl are România în momentul de faţă! Are admiraţia şi recunoaşterea noastră!
Mă bucur că am contribuit la împlinirea dorinţelor românilor de a-şi vedea idolul boxând la Bucureşti. De asemenea, mă bucur că am putut împlini visul lui Lucian Bute de a fi reconfirmat campion mondial la el acasă.
Gala ”Campion pentru România” nu este doar un imens prilej de satisfacţie pentru români, ci şi o extraordinară oportunitate de promovare a României. Pot spune, în acest moment, că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi-a atins obiectivele propuse prin parteneriatul cu Lucian Bute – acelea de a face cunoscute România şi brandul de turism atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.
Pentru îndeplinirea acestui proiect, MDRT a utilizat aproximativ 1,9 milioane de euro (plus TVA) din fonduri europene pentru promovarea brandului de turism, bani care nu puteau fi folosiţi în alte scopuri. Apreciez că sunt fonduri folosite în cel mai util scop pentru România.
Conform datelor oficiale, meciul Lucian Bute – Jean Paul Mendy s-a bucurat de cea mai mare audienţă avută de vreo competiţie sportivă în România. Cel mai vizionat moment al competiţiei a beneficiat de 4,5 milioane de telespectatori din România. (Vom prezenta şi statisticile privind mediatizarea externă imediat ce ne vor fi puse la dispoziţie.)
Sunt unii care contestă utilitatea cheltuirii fondurilor europene în contextul organizării acestui eveniment. Acestora, dar în mod special domnului Voiculescu, patronul Antenelor, le transmit că nu i-a oprit nimeni să sponsorizeze până acum un meci al lui Bute în România şi cu certitudine că nu-i va opri nimeni nici de acum încolo. Deocamdată, cei care au făcut posibil, la Bucureşti, un meci al campionului Lucian Bute sunt MDRT şi FRB.
Doresc, aşadar, să îi felicit, pentru această reuşită, şi pe colegii din minister, precum şi pe oficialii Federaţiei Române de Box. Fără efortul lor, organizarea, în Bucureşti, a galei ”Campion pentru România” ar fi fost imposibilă.
Încă o dată, îl felicit pe Lucian Bute pentru succesul de ieri seară şi, mai ales, îi mulţumesc pentru modul în care reprezintă, oriunde în lume, ţara şi turismul românesc!
Mesajul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in fata Camerelor reunite ale Parlamentului (27 iunie 2011)
Mesajul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului
(27 iunie 2011)
Doamnă Preşedinte a Camerei Deputaţilor
Domnule Vicepreşedinte al Senatului,
Distinşi membri ai Parlamentului României,
Domnule Prim-ministru,
Stimaţi membri ai Guvernului,
Distinşi invitaţi,
Prezenţa mea, astăzi, în Parlamentul României, este legată strict de propunerea de revizuire a Constituţiei. Am considerat că este un gest obligatoriu, să mă prezint în faţa Parlamentului, pentru a prezenta câteva din elementele de revizuire a Constituţiei. Ca urmare a propunerii venite din partea Guvernului, am iniţiat proiectul de revizuire a Constituţiei pe care vi-l supun spre dezbatere şi adoptare împreună cu avizul primit din partea Consiliului Legislativ şi cu Decizia Curţii Constituţionale.
Aici, mi-aş permite un comentariu. De la preşedintele Senatului, am primit o scrisoare, prin care mi se solicita să introduc eu, ca iniţiator, modificările, în proiectul de revizuire a Constituţiei, solicitate de Curtea Constituţională. Acest lucru nu este posibil, pentru că, în decizia Curţii Constituţionale, sunt decizii pe care le pot accepta - cele care contravin articolului 152 din Constituţie - şi sunt şi propuneri care nu fac parte din intenţia mea de revizuire a Constituţiei; ca atare, nu puteau fi incluse în proiect. Am considerat că cel mai corect lucru este să las Parlamentului libertatea de a accepta sau nu, atât propunerile din documentul Consiliului Legislativ, cât şi acelea din decizia Curţii Constituţionale. Aş vrea să fac precizarea că, în decizia Curţii Constituţionale, deşi nu sunt imperative, sunt recomandări care pot fi luate în consideraţie şi ar duce la îmbunătăţirea textului, dar, asupra acestui lucru, cu certitudine, vă veţi pronunţa dumneavoastră.
Proiectul de revizuire a Constituţiei pe care vi-l propun astăzi are în vedere următoarele aspecte:
În primul rând, transpune rezultatul referendumului din toamna anului 2009 şi anume: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de persoane. Consider că este o obligaţie constituţională care decurge din art.2 al Constituţiei României, pe care îl citez:
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Sunt motive temeinice pentru schimbarea structurii Parlamentului, deoarece în actualul sistem bicameral cele două Camere ale Parlamentului se comportă ca într-un sistem monocameral, prin adoptarea tacită a legilor în prima Cameră sesizată şi reprezentativitatea identică a senatorilor şi deputaţilor. Modificarea structurii bicamerale a Parlamentului a determinat la rândul său modificarea unui număr semnificativ de articole din actuala Constituţie. Vă propun un sistem de legiferare mult mai eficient şi care dă posibilitatea Parlamentului de a-şi exercita cu adevărat rolul de autoritate legiuitoare a ţării.
Astfel, în ceea ce priveşte procedura de dezbatere şi adoptare a legilor, orice propunere legislativă şi proiect de lege vor fi dezbătute şi votate în plen în două lecturi, la cel puţin 30 de zile distanţă. În cadrul primei lecturi, dezbaterile şi votul se vor face pe articole. În cadrul celei de-a doua lecturi, dezbaterile şi votul se vor face pe articole, urmate de votul final pe întreaga lege. Totodată, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, prin reducerea termenului de 30 de zile, la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă.
Acest sistem are avantajul că nu s-ar mai întâmpla ce se întâmplă marţea, când se votează zeci de legi, şi foarte puţini ştiu ce s-a întâmplat. Totodată, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative, în procedură de urgenţă, prin reducerea termenului de 30 de zile, la cererea Guvernului sau din propria iniţiativă.
În al doilea rând, am avut în vedere responsabilizarea activităţii puterii judecătoreşti prin instituirea unei răspunderi a magistraţilor şi prin creşterea transparenţei activităţii CSM.
În acest sens, am propus ca reglementarea răspunderii judecătorilor şi procurorilor să se realizeze prin lege organică. Fac o paranteză. Deja avem mult prea multe hotărâri, decizii la CEDO care amendează statul român sau pun la plată statul român pentru că mulţi dintre petenţii, petiţionarii din România nu-şi găsesc dreptatea în justiţia românescă. În acelaşi timp – am mai spus-o public în ultimul timp şi o mai spun odată – deja s-a ajuns ca arestările de 29, 60 de zile să fie o practică iar, după ce se constată că omul trebuie pus în libertate pentru că nu se confirmă faptele, nici un procuror nu răspunde. România nu poate deveni un stat poliţienesc iar dacă politicul nu atinge justiţia, nici judecători, nici procurori, nu cred că putem tolera ca, fără răspundere, să facă politică domnii procurori.
Stabilirea răspunderii magistraţilor reprezintă un element important în aprecierea eficienţei justiţiei.
De asemenea, pentru evitarea situaţiilor cu care ne-am confruntat în ultimul timp, în proiectul legii de revizuire am propus obligaţia judecătorilor de a se supune Constituţiei, legilor şi deciziilor Curţii Constituţionale, al căror caracter obligatoriu nu a fost întotdeauna respectat de instanţele de judecată.
Pentru o consolidare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, am considerat că este cazul ca Preşedintele României să nu mai fie parte a CSM, chiar şi numai prin prezidarea şedinţelor acestui for. Pe de altă parte, activitatea CSM trebuie să fie una transparentă. Tocmai de aceea, am propus interdicţia adoptării hotărârilor CSM prin vot secret şi obligativitatea motivării acestora.
Tot în legătură cu activitatea CSM, am propus ca mandatul membrilor acestui for să nu poată fi prelungit sau înnoit. Şi vă aduceţi aminte deficienţele constatate în alegerile pentru CSM chiar anul acesta, când unii domni judecători interpretau, nici mai mult nici mai puţin, că ei pot trece peste lege şi pot avea două mandate.
În al treilea rând, am considerat că avem nevoie de clarificarea raporturilor instituţionale dintre Parlament, Preşedinte şi Guvern, ştiut fiind faptul că problemele apărute între aceste autorităţi publice au condus la adevărate blocaje, a căror soluţionare a depins deseori de deciziile Curţii Constituţionale.
De aceea, ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, am propus clarificarea raporturilor constituţionale dintre Preşedinte şi primul-ministru în ceea ce priveşte revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, prin instituirea obligaţiei de consultare prealabilă între cei doi. Acest lucru îşi propune atingerea unui punct de vedere comun între cei doi exponenţi ai executivului.
Din nevoia de a clarifica textul constituţional şi având în vedere deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională, am propus şi clarificarea textului referitor la exercitarea interimatului funcţiei de ministru.
În ceea ce priveşte posibilitatea Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului, am introdus o restricţie, respectiv posibilitatea Guvernului de a-şi angaja răspunderea o singură dată în aceeaşi sesiune, cu excepţia proiectului legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat.
Totodată, am propus clarificarea procedurii de organizare a referendumului naţional. Această modificare stabileşte procedura şi instituie un termen în care Parlamentul trebuie să se pronunţe asupra avizării propunerii Preşedintelui.
Un alt aspect vizat de către proiectul de revizuire a Constituţiei îl reprezintă condiţionarea procedurii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României de avizul favorabil al Curţii Constituţionale,întrucât numai Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. Prin această modificare se asigură că demersul Parlamentului de suspendare a şefului statului este unul constituţional şi se realizează un echilibru al raporturilor dintre Preşedinte şi Parlament cu privire la suspendarea din funcţie.
Domnilor senatori şi deputaţi,
În momentul de faţă, prevederile constituţionale se află în contradicţie cu realitatea politică. Pe de o parte, Preşedintelui i se cere să fie neutru în raport cu partidele politice, pe de altă parte Preşedintele poate fi suspendat de o majoritate a Parlamentului. Este clar că însuşi textul Constituţiei îl determină pe Preşedinte ca, în dorinţa de a-şi exercita mandatul şi de a-şi îndeplini obiectivele să vegheze la a avea o majoritate în Parlament. Altfel, nu are nicio posibilitate nici să îşi exercite mandatul, nici să îşi ducă la îndeplinire măcar parţial programul cu care a câştigat alegerile. Acesta este motivul pentru care am considerat că trebuie realizat un echilibru între o majoritate parlamentară şi Preşedinte. Altfel, aşa cum este scrisă acum Constituţia, nu este posibilă coabitarea, decât dacă Preşedintele devine un instrument al unei majorităţi, cât de fragile dar majoritate. Pentru că oricând poate fi suspendat printr-un vot al majorităţii parlamentare. Deci, aşa cum este scrisă acum, Constituţia exclude coabitarea.
Pentru celeritatea procedurii parlamentare de învestire a Guvernului şi pentru a nu se prelungi foarte mult situaţiile de criză guvernamentală, am propus instituirea unui termen de 10 zile pentru ca Parlamentul să se pronunţe asupra formării noului Guvern, în caz contrar, după trecerea acestor 10 zile, guvernul propus va fi considerat respins, iar Preşedintele va desemna un alt prim-ministru. Acest termen vine să preîntâmpine lipsa unui răspuns din partea Parlamentului pentru formarea noului Guvern, având în vedere că actuala Constituţie nu reglementează situaţia în care Parlamentul refuză să ia în discuţie propunerea pentru formarea Guvernului. V-aş aminti că în anul 2009 am trecut printr-o astfel de situaţie: în plină criză Parlamentul nu s-a întrunit pentru a da un vot de învestitură Guvernului. Şi am stat aproape trei luni fără ca România să aibă Guvern, deşi astăzi foarte mulţi se întreabă de ce nu s-au luat măsuri la timp. Trei luni am avut Guvern interimar în 2009!
O altă propunere priveşte reducerea intervalului de timp de la 60 la 45 de zile, după care poate fi dizolvat Parlamentul, dacă acesta a respins cel puţin două solicitări de învestitură a Guvernului, pentru a nu se prelungi excesiv situaţiile de criză guvernamentală. Tot în ceea ce priveşte termenele, am propus scurtarea perioadei în care Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte al României, de la 3 luni la 60 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte.
Pentru menţinerea stabilităţii vieţii politice, am apreciat util restrângerea prerogativelor Preşedintelui pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale astfel încât în acest interval nu vor putea fi exercitate atribuţiile de desemnare a unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi de numire a unui nou Guvern, cu excepţia situaţiei în care s-a produs suspendarea de drept a Preşedintelui României pentru punerea acestuia sub acuzare pentru înaltă trădare.
În al patrulea rând, am considerat oportună clarificarea unor reguli constituţionale referitoare la calitatea României de stat membru al UE şi NATO. Actuala redactare a articolelor 148 şi 149 corespunde fazei de preaderare.
În vederea alinierii legislaţiei române la reglementările Uniunii Europene am propus o serie de modificări. Astfel, am precizat că România este stat membru al Uniunii Europene şi exercită în comun cu celelalte state membre competenţele stabilite de tratatele Uniunii. Totodată, am prevăzut procedura de ratificare în Parlament a tratatului prin care un nou stat aderă la Uniunea Europeană, procedură identică cu cea prevăzută pentru ratificarea actelor de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, nu numai prevederile tratatelor constitutive şi a celor de revizuire au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, ci şi actele juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii.
De asemenea, din perspectiva calităţii României de stat membru NATO este nevoie ca instituţiile statului să aducă la îndeplinire obligaţiile ce-i revin ţării în această calitate. Prin reformularea textului constituţional este prevăzută expres în sarcina Parlamentului, Preşedintelui şi a Guvernului îndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din participarea României la Tratatul Atlanticului de Nord.
În al cincilea rând, propunerile din proiectul de revizuire a Constituţiei vizează reglementarea unor probleme financiare ale statului. În acest sens, proiectul legii de revizuire completează legea fundamentală cu noi reglementări privind politica financiară a statului. Statul român are obligaţia de a evita deficitul bugetar excesiv încadrând acest deficit într-un maxim de 3% din PIB şi datoria publică într-un maxim de 60% din PIB. De asemenea, am propus ca împrumuturile externe să se facă, de regulă, numai pentru investiţii, pentru a evita împrumuturile destinate consumului.
De la aceste restricţii am avut în vedere şi două excepţii:
1. În cazul producerii unei catastrofe naturale sau ivirii unor situaţii excepţionale cu impact negativ semnificativ asupra finanţelor publice, sau,
2. Pentru prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale sau ale unui dezastru deosebit de grav. Cu acordul majorităţii membrilor Parlamentului, vor putea fi contractate, în aceste situaţii, şi alte împrumuturi externe.
În al şaselea rând, am considerat importantă reglementarea unor probleme apărute în practică, legate de lupta împotriva corupţiei. Astfel, am optat pentru mărirea duratei pentru care se poate dispune reţinerea unei persoane, de la 24 de ore la 48 de ore, întrucât termenul de 24 de ore s-a dovedit în practică insuficient. Vă pot spune din cele observate că, spre exemplu, atunci când s-a pus problema anchetării sau reţinerii unor grupuri mai mari, foarte mulţi au avut dificultăţi în a-şi asigura avocaţi iar, de multe ori, judecătorii au trebuit să judece noaptea la ora 2.00 sau la ora 3.00, din cauza termenului de 24 de ore. Cred că un termen de 48 de ore, este şi în avantajul celui suspectat, a celui reţinut, pentru că îşi poate asigura o apărare corespunzătoare, dar şi judecătorii pot să judece nu sub presiunea celor 24 de ore şi, mai ales, au timp să îi întrebe pe procurori şi despre soliditatea probelor.
În sfârşit, pentru a nu apărea probleme pe planul aplicării în timp a legii de revizuire, am introdus o serie de dispoziţii tranzitorii. Astfel, legea de revizuire a Constituţiei va intra în vigoare numai după aprobarea ei prin referendum. În ceea ce priveşte instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, acestea rămân în funcţiune până la constituirea celor noi. În consecinţă, mandatele membrilor acestora nu vor fi afectate.
De asemenea, până la întrunirea legală a noului Parlament, proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se vor dezbate şi adopta potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Proiectul legii de revizuire are în vedere exercitarea prerogativelor celor trei puteri în stat, pe baza principiului separaţiei şi echilibrului, fără a stabili însă mai puţine atribuţii pentru una sau alta dintre ele, decât cele prevăzute în prezent prin actuala Constituţie, dar cu obligaţia acestora de a acţiona cu o mai mare responsabilitate.
Instituţiile nu pot acţiona coerent dacă nu au un cadru constituţional care să le definească cu precizie rolul şi competenţele, dar mai ales limitele.
Am încredere în înţelepciunea dumneavoastră şi vă reamintesc că avem datoria, ca oameni politici responsabili, să contribuim la modernizarea sistemului constituţional românesc şi, în acelaşi timp, avem obligaţia politică să răspundem imperativelor referendumului din noiembrie 2009. Acestea au fost cele ce am vrut să vă informez cu privire la revizuirea Constituţiei.
Înainte de a încheia, aş vrea să fac, totuşi, câteva comentarii cu privire la unele articole ce au fost respinse prin decizia Curţii Constituţionale. Şi eu cred că aceste articole ar putea fi reformulate de Parlament, în aşa fel încât ele să ajute la acceptarea lor de către Curtea Constituţională, atunci când lucrarea va fi terminată la Parlament. Aş vrea să mă refer la două aspecte. În proiectul pe care eu l-am iniţiat, conform Constituţiei, la propunerea Guvernului, vizam şi capitolul "Imunitate". Cred că este esenţial pentru credibilitatea Parlamentului. În momentul de faţă, foarte mulţi cetăţeni români cred că parlamentarii beneficiază de imunitate pentru ilegalităţi. Foarte puţini ştiu că orice parlamentar chemat la Parchet, trebuie să meargă ca orice cetăţean. Singurul lucru pentru care parlamentarul mai este protejat în faţa procurorilor este legat de arestare. Un parlamentar nu poate fi arestat fără aprobarea Camerei din care face parte. Eu cred că niciunul dintre membrii Parlamentului nu se fereşte de acest lucru, pentru că nu cred că avem oameni în situaţia de a fi arestaţi. De aceea, cred că ar fi o mare greşeală dacă nu aţi accepta limitarea imunităţii acolo unde ea este de fapt în acest moment, cu excepţia, repet, a arestării, şi anume la ideea de imunitate pentru declaraţii politice şi pentru atitudini politice. Cred că Parlamentul României are nevoie să dea cetăţenilor relaxarea că parlamentarii nu sunt deasupra legii. În acelaşi timp, prin propunerile de revizuire cred că se realizează şi un echilibru deja, pentru că, dacă se va aproba articolul în care propun ca magistraţii, fie ei judecători sau procurori, să răspundă pentru erori, în baza unei legi organice, cred că echilibrul, de care este nevoie, e crează şi o astfel de lege ar fi de natură să pondereze tentaţia abuzurilor împotriva oricui, nu numai a parlamentarilor.
Un al doilea comentariu pe care l-aş face şi în care, de asemenea, am rugămintea să priviţi dacă există posibilitatea să găsiţi o soluţie în Constituţie, este legat de Articolul 44, alineatul 8, în care se spune foarte clar că averea nu poate fi afectată, dar se continuă şi aceasta este fraza pe care eu am încercat să o elimin, cu prezumţia că orice avere este licită. În decizia Curţii Constituţionale veţi observa că, după ce Curtea Constiuţională îşi menţine punctul de vedere că trebuie menţinut, în alineatul 8, trebuie menţinută prezumţia că averea este licită, pe urmă, Curtea Constituţională dă drumul Parlamentului şi Guvernului să iniţieze o lege, prin care să se transpună în legislaţia română decizia 2005/212 JAI, din 24 februarie 2005. Această decizie este un act normativ european şi toate statele Uniunii Europene au avut obligaţia ca până în martie 2007 să implementeze această decizie în propria legislaţie. Dacă aţi observat, şi vecinii bulgari au anunţat că au adoptat legea, care va intra în vigoare la 1 ianuarie. Această decizie, ca şi legea vecinilor bulgari, se referă la confiscarea averilor ilicite, prin inversarea sarcinii probei. Deci la nivelul Uniunii Europene există, în toate legislaţiile statelor membre, mai puţin în legislaţia României şi a Bulgariei, soluţia de inversare a sarcinii probei pentru cei care au fost condamnaţi la minim un an de închisoare. De asemenea, decizia Consiliului pe Justiţie şi Afaceri Interne - acesta-i JAI - precizează dreptul şi obligaţia statului de a merge la confiscare extinsă. Este una din prevederile legislative care funcţionează pe tot teritoriul Uniunii Europene şi care vizează lupta împotriva corupţiei. Vreau să ştiţi că nu numai România este o ţară care are probleme legate de corupţie. Toate statele Uniunii Europene luptă împotriva corupţiei. Este adevărat, noi suntem mult mai puţin eficienţi. Deci acestea erau cele două articole asupra cărora vă rugam să reflectaţi.
Aş mai face o ultimă menţiune legată de decizia Curţii Constituţionale: o propunere a Curţii Constituţionale este ca Parlamentul să analizeze dacă nu se poate crea incompatibilitate între calitatea de membru al Parlamentului şi funcţia de ministru. Personal nu susţin această soluţie, deşi sunt diverse legislaţii. În Franţa, spre exemplu, sunt incompatibile, în Marea Britanie nu poţi să fii ministru dacă nu eşti membru al Parlamentului. Deci cred că, din acest punct de vedere, eu, ca iniţiator al proiectului de revizuire a Constituţiei, nu-mi asum această propunere, cu atât mai mult cu cât orice guvern are nevoie de o legătură mai puternică decât în altă parte, poate, cu grupul, grupurile care susţin Guvernul. Cu asta am epuizat subiectul Constituţie.
Aş profita de prezenţa mea aici, cu atât mai mult cu cât în sală se află în primul rând majoritatea parlamentară, pentru a vă informa foarte pe scurt asupra unor concluzii ale crizei, şi mă voi referi la două aspecte. După cum ştiţi foarte bine, în Uniunea Europeană există declanşată o criză a datoriilor statelor, o criză a datoriilor suverane. Analiza care s-a făcut chiar la acest consiliu, împreună cu preşedintele Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, dar şi cu şefii de stat şi de guvern, a confirmat ceea ce eu spun de câteva luni, şi vreau să vă spun acum, în faţa Parlamentului, pentru ca şi unii şi alţii să ştim acelaşi lucru: statele sunt în dificultate din două motive, în primul rând. 1. este din cauza costurilor foarte mari de funcţionare a statelor, materializate prin număr excesiv de angajaţi şi salarii mult mai mari decât statul poate oferi în mod normal; şi a doua cauză a crizei datoriilor suverane este legată de cheltuielile foarte mari cu programele excesive de asistenţă socială. Ce vă spun în continuare nu s-a spus acolo, pentru că este o lume în care lucrurile se spun indirect, dar în statele în care vedeţi datorii foarte mari să ştiţi că au făcut ca şi noi în 2007 şi 2008, numai că ei o fac de mai mult timp. Când s-au apropiat alegerile, au pierdut hăţurile finanţelor publice şi au ţinut să tot înfiinţeze programe prin care să dea tot mai mulţi bani publici către populaţie pentru voturi. Deci nu este România singura ţară în care politicienii au avut neinspiraţia să cumpere voturi cu bani publici, dar noi avem şansa uriaşă că datoria noastră încă nu a ajuns la 60%, nu a ajuns la 80%, nu a ajuns la 100%, nu a ajuns la 150%, ca în alte ţări ale UE. De aceea, dându-vă şi cifrele: spre exemplu, cheltuielile anul trecut, cu programele sociale, dincolo de pensii, pe care nu le discutăm, cheltuielile cu programele sau incluzând şi cheltuielile cu pensiile, cheltuielile cu programele sociale în România au reprezentat 46% din venitul bugetului de stat, repet 46% din venitul bugetului de stat. Au mai fost 25% cheltuielile cu salariile sectorului public fără administraţiile locale, şi am depăşit 70% numai cu aceste două cheltuieli fixe; nu mai punem cheltuieli materiale ş.a.m.d. De aceea, am privit, spre exemplu, la administraţia locală. Foarte mulţi spun a fost o chestiune anunţată pe genunchi ş.a.m.d..”
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Nicidecum nu e anunţată pe genunchi. Eu, când nu mai reuşesc cu partidele, încep să vorbesc public. Dar subiectul reorganizării administrative a României este un subiect de mult discutat cu premierul, de mult discutat cu principalul partid de guvernământ şi, sigur, am sesizat şi lipsa de apetit a principalului partid de guvernământ pentru acest lucru. Dar vă rog să priviţi pe site-urile prefecturilor dumneavoastră. Veţi constata că în fiecare judeţ există cel puţin 44 - 45 de deconcentrate ale ministerelor şi agenţiilor naţionale. Oameni buni, în 1989 nu erau nici jumătate. Despre ce modernizare a statului discutăm, dacă în toţi aceşti 20 de ani, cu toată descentralizarea făcută, noi am înfiinţat continuu agenţii, agenţii, agenţii? Să ştiţi că sunt judeţe care au peste 50 de agenţii, cum ar fi Tulcea, care are un regim special, având Delta, şi atunci şi legat de Deltă sunt o serie întreagă de agenţii şi agenţioare. Nu este nicio exagerare când vă spun că deşi, împreună am împins un sistem de descentralizare, fie că vorbim de poliţii locale, fie că vorbim de şcoli, fie că vorbim de spitale, fie că vorbim de dreptul de a avea taxe locale şi multe altele, în momentul de faţă agenţiile guvernamentale sufocă administraţia locală, o sufocă, o încorsetează şi primarii şi comunităţile nu pot reacţiona şi nu se pot pune în valoare. Gândiţi-vă la această plasă întinsă de la Bucureşti în toate judeţele patriei, cu peste 40 de agenţii în fiecare judeţ. Nu a fost suficient numărul mare de agenţii. Am dat atribuţiuni şi, mai ales, şi-au luat atribuţiuni politice extrem de importante consiliile judeţene. Dacă agenţiile guvernamentale sufocă primăriile - fie că sunt de comune, de oraşe sau de municipii - prin birocraţie, consiliile judeţene sufocă administraţiile locale, politic. V-am spus această imagine pentru a vă sensibiliza la ideea simplificării administraţiei. Nu mai vorbim, că avem o administraţie care a rămas casetată din 1968, pe judeţe mici, când cu totul altele erau obiectivele statului de atunci. Statul de atunci vroia să supravegheze tot ce mişcă, să poată izola orice mişcare locală, să controleze oamenii, să controleze economia şi aşa mai departe. Nu mai avem astăzi aceste obiective. Trebuie să lăsăm ţara să respire prin două lucruri fundamentale: reducerea agenţiilor guvernamentale şi transferul atribuţiunilor către administraţia locală - comună, oraş, municipiu. Nu cred că sunt răsturnaţi deştepţii în agenţiile guvernamentale din teritoriu şi cei nepregătiţi, în administraţia locală; dimpotrivă. De aceea, o restructurare masivă a agenţiilor guvernamentale este necesară.
Al doilea lucru, la fel de important sau mai important, este să creăm spaţiu pentru dezvoltarea proiectelor regionale, şi asta nu se poate face cu organizarea administrativă de tip judeţ. În acelaşi timp, trebuie să depolitizăm administraţia, şi pilonii politizării administraţiei locale sunt consiliile judeţele. Acestea au fost lucrurile, pe care am dorit să vi le spun şi, poate, să înţelegeţi mai uşor, de ce nu voi avea sau nu voi considera reorganizarea administrativă, ca un obiectiv abandonat, chiar dacă acum, majoritatea nu are un consens politic. Reorganizarea administrativă este necesară. În acelaşi timp, ştiu că nu este un subiect foarte popular, pentru că foarte mulţi profită, spunând: "Vrei să nu mai ai judeţul tău? Vrei să rămâi pe drumuri?". Nu ia nimeni conturul judeţului, dar hai să luăm consiliul judeţean, căci conturul îl putem lăsa acolo! Hai să luăm deconcentratele astea şi să facem, de la nivelul Guvernului, doar inspecţii prin sondaj! Hai să diminuăm numărul de ştampile, pe care trebuie să-l primească ori fiecare cetăţean, ori fiecare întreprinzător, ori fiecare primărie comunală, că are multe trepte deasupra! Haideţi să lăsăm ţara să respire! Este o propunere pe care v-o fac. Ştiu că nu vă arde de asta, aţi avut o sesiune grea, plecaţi în vacanţă, dar poate în vacanţă gândiţi şi, în septembrie, când ne revedem, poate găsim o soluţie comună, să destrămăm plasa asta care apasă pe toate comunităţile şi, din păcate, nici nu e gratuită; costă statul extraordinar de mult, şi prin costuri directe, şi prin elemente de corupţie. Eu vă mulţumesc mult, vă doresc o vacanţă plăcută şi mi-aş dori mult să găsiţi acel consens, pe care eu nu l-am găsit, cu opoziţia, în aşa fel încât, măcar obiectivul respectării referendumului din noiembrie 2009 să fie dus la îndeplinire. Vă mulţumesc mult! Vacanţă plăcută!
Departamentul de Comunicare Publică
MAE saluta adoptarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
Ministerul Afacerilor Externe saluta adoptarea de catre Consiliul European, astazi 24 iunie 2011, a Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD). Aceasta initiativa româno-austriaca, lansata în 2008, reprezinta un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional si implementeaza noul concept de coeziune teritoriala inclus în Tratatul de la Lisabona.
Cu aceasta ocazie, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi a evidentiat ca „succesul acestui proiect european se datoreaza modului în care statele implicate au reusit sa colaboreze si sa duca la bun sfârsit un demers care poate fi baza unei colaborari de durata, în beneficiul cetateanului european si cu implicarea autoritatilor regionale, locale, societatii civile si a mediului academic si de afaceri”.
„Decizia de astazi are loc ca urmare a unui amplu proces de consultari politice si dezbateri publice. Odata cu adoptarea de catre Consiliul European a SUERD, se trece la etapa decisiva, de punere în practica a tuturor ideilor, proiectelor si initiativelor, care au angajat, politic si tehnic, tarile dunarene si care vor da substanta si valoare proiectului european al Strategiei dunarene, care trebuie sa fie o strategie durabila, verde, bazata pe noi tehnologii, pe inovare si care sa duca la cresterea calitatii vietii cetatenilor europeni”, a declarat seful diplomatiei române.
În iunie 2009, Consiliul European a aprobat initiativa privind Strategia Dunarii ca pe un proiect european si a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei Strategii pâna la sfârsitul anului 2010. În ianuarie 2010, Comisia Europeana a initiat un proces de consultare publica pe tema Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii. Summit-ul la nivel înalt de la Bucuresti din 8 noiembrie 2010 a reprezentat momentul dezbaterii finale pe tema viitoarei Strategii dunarene. Reuniunea s-a finalizat cu adoptarea unei Declaratii politice care reflecta angajamentul si sprijinul politic al statelor riverane pentru viitoarea Strategie UE pentru Regiunea Dunarii. Acesta a precedat adoptarea, la data de 8 decembrie 2010, a doua documente cadru: Planul de Actiune si Comunicarea Comisiei Europene asupra Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii.
În data de 3 februarie 2011, comisarul european pentru politici regionale, Johannes Hahn, facea anuntul oficial cu privire la repartizarea domeniilor prioritare din cadrul SUERD, fiecare dintre statele riverane primind responsabilitatea coordonarii unor domenii prioritare. României i-au fost atribuite domeniile prioritare: transport (partea de navigabilitate - împreuna cu Austria); promovarea culturii si turismului (împreuna cu Bulgaria); managementul riscurilor de mediu (împreuna cu Ungaria).
Prin crearea la 30 martie 2011 a Forumului national pentru implementarea Strategiei Dunarii, România a aratat ca este pregatita sa treaca la noua faza a acestui proiect, presedintia fiind asigurata de catre ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. Forumul include reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, mediului universitar si academic, mediului privat, societatii civile.
Consultare publica: proiect de modificare a Ordinului BNR nr. 8/2008 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabila semestriala
Proiectele de reglementări ce urmează a fi adoptate de Banca Naţională a României sunt publicate pe website-ul BNR, înaintea parcurgerii procedurii de aprobare a acestora în cadrul instituţiei, astfel încât persoanele interesate să poată lua cunoştinţă de conţinutul acestora şi să formuleze eventuale propuneri şi observaţii.
| Termen limită pentru transmiterea comentariilor | Reglementare supusă dezbaterii publice | Persoane de contact |
|---|---|---|
| Set de proiecte de acte normative privind unele măsuri ce se impun a fi luate, din perspectivă prudenţială, în contextul trecerii la IFRS | ||
| 15 iulie 2011 | Proiectul Regulamentului privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare | George Popescu |
| 15 iulie 2011 | Proiectul Regulamentului pentru modificarea şi completarea Reg. BNR şi al CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordării standard | Marian Caşcaval |
| 15 iulie 2011 | Proiectul Regulamentului pentru modificarea şi completarea Reg. BNR şi al CNVM nr.18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investiţii, cu modificările şi completările ulterioare | Anca Tudor |
| 15 iulie 2011 | Proiectul Regulamentului pentru completarea Reg. BNR şi al CNVM nr. 22/ 27/ 2006 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit şi al firmelor de investiţii | George Popescu |
| 15 iulie 2011 | Proiectul Normei pentru abrogarea Normei nr. 4/2001 privind supravegherea poziţiilor valutare ale băncilor | George Popescu |
| 15 iulie 2011 | Proiectul Ordinului privind unele dispoziţii tranzitorii de aplicare a cerinţelor de prudenţă bancară în contextul implementării IFRS la nivel individual începând cu 1 ianuarie 2012 | Vasile Cristian Stroiu |
| 29 iunie 2011 | Proiect Ordin privind modificarea şi completarea Ordinului BNR nr. 8/2008 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială a instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare şi a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar | Anca Florea |
| * | Proiectul Regulamentului privind deţinerile temporare de acţiuni/părţi sociale în cursul unei operaţiuni de asistenţă sau restructurare financiară a unei entităţi din afara sectorului financiar | |
| * | Proiectul Regulamentului BNR pentru modificarea şi completarea Reg. BNR nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit | |
| * | Proiectul Regulamentului pentru modificarea Regulamentului BNR nr.18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora şi a Ordinului BNR nr.7/2010 privind raportarea expunerilor faţă de persoanele aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit | |
| * | Proiectul Regulamentului pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR nr. 25/2009 privind utilizarea abordării avansate de evaluare şi aprobarea utilizării acestei abordări de către instituţiile de credit, pentru riscul operaţional | |
| * | Regulamentul privind raportarea de date şi informaţii statistice la BNR şi anexe: | |
| * | Regulamentul BNR privind plăţile (pdf-4Mb) | |
* Proiecte legislative în curs de definitivare
Notă: Banca Naţională a României îşi rezervă dreptul de a nu răspunde punctual observaţiilor şi comentariilor primite.
PSD Cluj il acuza pe Tise ca se foloseste de copii pentru actiuni electorale
PSD Cluj îi cere explicatii presedintelui Consiliului Judetean Cluj cu privire la actiunile de campanie electorala pe care le-a început în judet, actiuni în care se foloseste de copiii de clasa I.
“Noi consideram ca demersul presedintelui Consiliului Judetean Cluj este cel mai recent exemplu de diletantism si arhaism electoral, acesta propunându-si sa distribuie cu doar câteva luni înainte de campania electorala pentru alegerile locale din 2012, unilateral, tuturor copiilor de clasa I din judetul Cluj, indiferent de conditia sociala a parintilor, ghiozdane goale din partea CJ si indirect a conducerii acestuia, la startul anului scolar 2010-2011. Cunoscut fiind faptul ca Tise si-a constuit o reala traditie în a eticheta public realizarile CJ Cluj si a le pune sub semnatura personala (Cluj Arena, Aeroportul International Cluj-Napoca), suntem convinsi ca demersul actualului presedinte al CJ nu este altceva decât o actiune preelectorala”, a declarat dna Aurelia Cristea, vicepresedinte PSD Cluj.
Cu siguranta singurul calcul pe care presedintele portocaliu l-a facut este ca 5.000 de ghiozdane oferite cadou înseamna 10.000 de parinti informati de activitatea lui Alin Tise, pentru ca daca preocuparea adevarata ar fi fost copiii, demersul ar fi putut fi initiat înca din 2008.
“Grupul de consilieri judeteni ai PSD Cluj va amenda în plen proiectul de hotarâre al lui Tise si vom cere stabilirea unor criterii prin care sa avem un punctaj în baza caruia sa fie acordate aceste ghiozdane si cu diferenta de buget putem sa le acordam si rechizite celor care au nevoie cu adevarat. Noi nu ne vom opune unui asemenea proiect, dar trebuie sa îi ajutam pe cei care au nevoie si îl atentionam pe Tise ca voturile clujenilor nu pot fi cumparate cu ghiozdane. Probabil daca lasam totul în grija actualului presedinte al CJ, în toamna toti elevii de clasa I vor avea ghizdane portocalii cu numele lui inscriptionat pe ele. În plus, ramâne de vazut exact de unde s-a gândit Tise sa ia aceste fonduri din moment ce la solicitarea mea de a creste nivelul alocatiei de hrana din centrele judetene de îngrijire si protectie a copilului, am reusit sa gasim doar 1 leu / zi în plus fata de sum ape care o aveam initial”, a precizat dna Mihaela Rozor, consilier judetean PSD Cluj.
“Suntem mândrii ca exponenti ai PDL adopta practici ale statului asistential si dovedesc preocupari politice de stânga, însa oare, se afla în imposibilitatea de a-si procura un ghiozdan toti copii din Cluj? Nu ar fi mai productiv sa primeasca ghiozdane doar copii ce au burse sociale si provin din familii cu venituri salariale scazute? Dar ce va face Alin Tise cu parintii care au cumparat sau vor cumpara propriile ghiozdane pentru copii, nefiind de acord cu modelul sau culoarea...?”, a mai adaugat dna Aurelia Cristea.
PSD Cluj este absolut de acord cu faptul ca foarte multe familii au nevoie de un ajutor pentru procurarea rechizitelor scolare, ajutor fara de care multi nu se mai pot descurca din cauza taierilor haotice visate de Basescu si asumate de Boc. Din pacate stilul cu care portocalii ne-au obisnuit deja este acela de a face demersuri pe termen foarte scurt si exclusiv in perioadele premergatoare campaniilor electorale, si nu de a propune proiecte reale pentru învatamânt sau sanatate. De exemplu, pentru copiii din Muntii Apuseni, singurele masuri pe care Guvernul Boc – Basescu – Udrea le-a luat au fost legate de închiderea unor scoli, determinându-i pe copii sa parcurga zeci de km pâna la scoala.
PSD Cluj considera ca un învatamânt performant se poate construi în primul rând pe egalitatea de sanse de care copiii ar trebui sa beneficieze în special în clasele primare în care se formeaza ca indivizi.
Biroul de Presa PSD Cluj
Declaratiile primului-ministru Emil Boc cu prilejul finalizarii implementarii proiectului “Cresterea capacitatii autoritatilor publice locale din Romania in vederea sprijinirii copiilor cu dizabilitati in cadrul propriilor familii”
Emil Boc: Aş vrea să vă prezentăm finalizarea unui proiect important la Ministerul Muncii. Colegii vă vor da câteva detalii, urmând ca, ulterior, specialiştii să vă răspundă la întrebări.
Este vorba, în primul rând, despre finalizarea de către Ministerul Muncii a proiectului intitulat „Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale din România în vederea sprijinirii copiilor cu dizabilităţi în cadrul propriilor familii”.
Fac precizarea că finanţarea acestui proiect s-a făcut prin mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, prin finanţarea de către Guvernele Islandei, Principatului Liechteinstein şi Norvegiei şi este un proiect în afara fondurilor europene tradiţionale. Bugetul total al Proiectului a fost de 2,9 milioane de euro, sumă în care a fost inclusă şi contribuţia naţională de 15%. Proiectul s-a derulat pe parcursul a 13 luni: martie 2010-aprilie 2011.
Eu salut acest proiect din perspectiva faptului că vine şi răspunde unei nevoi acute a societăţii româneşti, răspunde interesului pe care trebuie să-l acordăm copiilor cu dizabilităţi şi familiilor acestora. Este un proiect care vine să ofere şi să aducă un ajutor în plus copiilor şi familiilor care se află în această situaţie şi pentru asta îi apreciez pe cei care au făcut posibil acest proiect şi implementarea lui. El s-a implementat în 20 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, şi a constat, în esenţă, în două obiective fundamentale. Un obiectiv a fost acela de a crea 20 de echipe mobile pluridisciplinare, care au avut şi vor avea o legătură directă cu copiii care au dizabilităţi şi cu familiile acestora. În acest sens, echipele mobile pluridisciplinare sunt compuse din logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupaţional, medic psihiatru, educator specializat, asistent social, adică o echipă mixtă care are la dispoziţie, pe de o parte, o infrastructură formată din maşini adaptate specificului unui asemenea proiect, care să permită copiilor care au probleme în diverse domenii, fie că e vorba despre logopedie sau de alte aspecte care ţin de persoane cu dizabilităţi şi care să permită nu numai copiilor, ci şi familiilor sprijinul necesar pentru a se descurca mai uşor şi a îmbunătăţi situaţia copiilor cu dizabilităţi. Aceste judeţe despre care am vorbit sunt: Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Mehedinţi, Mureş, Olt, Sălaj, Satu-Mare, Vaslui şi municipiul Bucureşti – sectoarele 4 şi 6. Proiectul s-a derulat prin intermediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului de la nivelul fiecărui judeţ, acolo unde sunt alcătuite aceste echipe mixte pluridisciplicare care au participat şi vor participa în continuare la sprijinirea copiilor.
Un al doilea scop al programului a vizat formarea unor categorii de personal care prin natura profesiei interacţionează cu această categorie de copii. Pe de altă parte, cei care lucrează încă de la naştere cu copiii – şi avem aici în vedere personalul medical din secţiile de obstetrică-ginecologie sau de pediatrie – pentru a identifica încă din fază incipientă unele probleme ce ţin de o problemă de dizabilitate sau de un lucru care poate fi îmbunătăţit, continuând cu personalul didactic din grădiniţe, din şcoli gimnaziale, membrii comisiilor de evaluare continuă a persoanelor din învăţământ. Astfel, pe toate palierele să pregătim personalul de specialitate pentru a preveni, a ajuta şi a rezolva problemele persoanelor cu dizabilităţi.
Acestea au fost cele două scopuri: echipele mixte pluridisciplinare, respectiv 20 de echipe mobile, cu dotarea aferentă – mă refer la maşinile dotate corespunzător pentru a putea asigura primirea şi desfăşurarea unui cadru de tratare sau de analiză a problemelor respective, la care se adaugă cel de-al doilea scop, respectiv pregătirea categoriilor de personal pentru cei care supraveghează încă din faza incipientă copiii care au probleme.
Acum, se pune întrebarea, ce se întâmplă după? Proiectul s-a finalizat la sfârşitul lunii aprilie. El îşi va continua viabilitatea prin intermediul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului de la nivelul consiliilor judeţene de care aparţin şi vor sprijini, în continuare, atât familiile cât şi copiii cu probleme de acest fel. Cu alte cuvinte, a fost un sprijin binevenit, îl salutăm şi, în acelaşi timp va aduce un plus de eficienţă, de abordare a unor asemenea probleme în comunităţile locale, atât în ceea ce priveşte copiii, cât şi familiile de care aparţin. În consecinţă, prin colaborarea cu autorităţile locale, va merge mai departe în vederea asigurării resurselor necesare pentru implementarea acestui proiect.
Încă o dată salut implicarea acestor judeţe şi a Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului. Apreciez efortul pe care specialiştii în domeniu l-au făcut şi cred că îşi merită recunoaşterea profesională pentru că au făcut lucruri extrem de delicate. (...) Facem ceea ce trebuie, îi ajutăm pe cei care sunt cu adevărat în nevoie, acolo trebuie să meargă sprijinul statului. Aici este nevoie de intervenţia noastră mai mult decât oricând. (...)
Cam atât am vrut să subliniez în prezentarea acestui proiect, este un proiect greu, se afla în derulare. În concluzie, apreciez efortul pe care colegii mei din minister şi din judeţe l-au făcut şi sunt convins că îl vor duce mai departe.
Reporter: Câţi copii cu handicap sunt în România?
Emil Boc: În jur de 81.000.
Reporter: Câţi vor beneficia de acest proiect?
Emil Boc: Sunt cei din cele 20 judeţe. În jur de 50 în fiecare judeţ, înmulţit cu 20, aveţi aprecierea necesară.
Reporter: Pentru că aţi spus că sunt mulţi beneficiari de prestaţii sociale în România care au vilă şi maşină...
Emil Boc: Eu vorbesc de prestaţii sociale fără acoperire. Sunt oameni care au nevoie şi trebuie să beneficieze de prestaţii sociale. Mâine o să vă prezentăm într-o conferinţă de presă şi o sinteză a verificărilor pe care le-am făcut în teren atât pe pensii cât şi cu privire la ajutoare sociale care nu aveau acoperire.
Reporter: Vă veţi asuma răspunderea pe Legea asistenţei sociale?
Emil Boc: Întâi ea trebuie finalizată şi nu avem în vedere procedura de asumare. Această lege este în procedură de avizare şi urmează să fie discutată la nivel guvernamental. Deocamdată nu a fost discutată în guvern Legea respectivă.
Reporter: Astăzi au avut loc controale cu poliţiştii jandarmi, nu a fost găsit niciun muncitor?
Emil Boc: Am toate datele controalelor de ieri şi cred că informaţia dvs este incorectă.
Reporter: Este vorba de controale efectuate astăzi, în Bucureşti.
Emil Boc: Ziua nu s-a încheiat. Mâine o să vă prezentăm în conferinţă de presă câteva date din ultimele zile.
Reporter: La ce vă aşteptaţi după prima lună, dvs ca şi ministru şi ca şi premier?
Emil Boc: Scopul nostru este să avem mai multe contracte de muncă. Acesta este scopul principal al noului Cod al Muncii. Sper că tot mai mulţi au înţeles că nu mai merge cu munca la negru şi contractul de muncă este soluţia pentru cel care lucrează. Cei care vor continua să menţină diverse practici, vor fi sancţionaţi şi vor suporta rigorile legii.
Reporter: Azi, România a anunţat amplasarea scutului anti-rachetă. Avem de ce să ne îngrijorăm?
Emil Boc: Cred că România beneficiază astăzi de cele mai consistente garanţii de securitate din istoria sa şi acest lucru reprezintă partea cea mai importantă din amplasarea în România a acestui scut. România are garanţiile de securitate pe care nu le-a avut poate niciodată în istorie. Acest lucru vreau să-l subliniez.
Reporter: Ce înseamnă acest lucru?
Emil Boc: Fiind partener NATO şi partener strategic al Statelor Unite ale Americii, prin implicarea în acest proiect, România are garanţiile de securitate asigurate, garanţii pe care nu le-a avut în decursul istoriei
Reporter: Ce înseamnă ca şi costuri?
Emil Boc: Costurile, aşa cum s-a precizat, sunt suportate în principal de partenerii externi.
Reporter: Aveţi o sumă?
Emil Boc: Aceste date vor fi comunicate, deocamdată a fost semnată decizia.
Reporter: După data de 14 mai am înţeles că vom avea un ministru al muncii.
Emil Boc: Decizia a fost luată ieri în cadrul Biroului Politic Naţional al PDL. Dacă aveţi întrebări legate de acest proiect. Vă răspund şi la celelalte întrebări, dar mă interesează dacă aici aveţi pentru că sunt alături de noi specialişti în domeniu şi e bine să ştiţi că, în această ţară, mai sunt şi oameni care pun suflet pentru a salva vieţi, pentru a îndrepta problemele unor copii cu dizabilităţi sau pentru a preveni dezvoltarea unor dizabilităţi, iar acest lucru trebuie apreciat.
Reporter: Ce face exact o astfel de echipă? Şi doi: spuneaţi că acest proiect va continua. Va fi proiectul şi dezvoltat, vor fi dezvoltate mai multe echipe?
Emil Boc: Cele 20 echipe care au fost create pentru acest proiect îşi vor continua activitatea, iar dotarea care s-a realizat prin program va fi continuată şi va fi dusă de către direcţiile de protecţie şi asistenţă socială a copilului, iar ceea ce s-a început şi a funcţionat bine se va menţine în cele 20 de judeţe, conform obligaţiilor pe care România şi le-a asumat atunci când a acceptat finanţarea unui asemenea proiect.
Reporter: Prezenţa dvs nu era anunţată astăzi aici.
Emil Boc: Sunt ministru, pot să fiu oriunde şi oricând. Nu cred că e nevoie să spun că sunt în Ministerul Muncii.
Reporter: Vreau să ştiu dacă există şi o altă motivaţie pentru care sunteţi azi aici, pentru că, dincolo de faptul că sunteţi ministru, este un subiect foarte social.
Emil Boc: Ţine de profilul ministerului şi este firesc să fiu partener. Nu sunt în minister doar ca să intru şi să ies din clădire. Sunt ministru ca să mă implic în problemele pe care le avem, să le rezolvăm împreună cu partenerii şi colegii noştri, şi împreună să luăm deciziile aferente. Astăzi este vorba de un proiect important care pleacă mai departe într-o altă formă după ce s-a finalizat un proiect de succes.
Reporter: Până pe 14 mai ce obiective mai aveţi, d-le ministru?
Emil Boc: Mâine avem conferinţă de presă şi discutăm şi alte aspecte ale ministerului în detaliu. Le ştiţi foarte bine: reglementarea Codului Muncii, a legii Dialogului social – dacă mâine, sau când urmează decizia CCR, să se pronunţe şi sper să fie o decizie corectă; nu în ultimul rând, problemele legate de pensii, de şomaj, asistenţă socială, şi finalizarea Legii asistenţei sociale ca un obiectiv pe care îl avem de îndeplinit. Nu în ultimul rând, continuarea acestei politici de a-i sprijini cu adevărat pe cei care sunt în nevoi şi de a-i trimite la muncă pe cei care au beneficiat de ajutoare sociale ilegal.
Reporter: /.../?
Emil Boc: Aşa este acordul pe care l-am încheiat: este un acord fără bani.
Reporter: Ne descurcăm fără FMI?
Emil Boc: După cum vedeţi, noul acord nu conţine sume de bani care să fie atrase de România. Este un acord de tip preventiv. O să-i rog pe colegii mei să vă răspundă şi la celelalte întrebări tehnice pe care le aveţi. Vă mulţumesc!
***
*
Declaraţii de presă susţinute la finalul întâlnirii de la Ministerul Muncii
Emil Boc: E o decizie managerială pe care am luat-o şi în primul rând are ca scop asigurarea transparenţei totale în gestionarea anchetei în cazul Botiş şi pentru a nu exista nici un fel de suspiciune cu privire la derularea acesteia, am luat această decizie managerială
Reporter: /.../
Emil Boc: Repet. Vreau să vădem că ancheta se desfăşoară transparent şi să nu existe nici un fel de suspiciune în acest sens că cineva ar încerca împiedicarea sau obstrucţionarea acesteia.
Reporter: /.../
Emil Boc: Vom vedea la sfârşitul anchetei
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa