Ministrul Teodor Baconschi a deschis lucrarile Forumului Economic privind Strategia UE pentru Regiunea Dunarii
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a deschis astăzi lucrările Forumului Economic privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), organizat în marja Reuniunii informale de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele riverane Dunării. Manifestarea s-a desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
Forumul Economic a reunit peste 150 de reprezentanţi ai societăţii civile, mediului de afaceri şi academic, diplomaţi şi exponenţi ai autorităţilor naţionale şi locale din state riverane Dunării. Manifestarea, intitulată „Areas of Excellence in the Danube macro-region”, a oferit participanţilor cadrul pentru a-şi expune propriile viziuni, iniţiative şi a încurajat stabilirea de parteneriate concrete pentru implementarea Planului de acţiune al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.
Participanţii au avut ocazia să dezbată în cadrul a două grupuri de lucru – „Conectivitate” şi „Competitivitate şi Inovaţie” – asupra unor aspecte de interes pe marginea proiectelor privind dezvoltarea durabilă în spaţiul dunărean.
„Ne dorim, în cazul regiunii danubiene, o arie de prosperitate, în care ruptura dintre noii şi vechii membri să se reducă, să se resoarbă. Este necesar să ne concentrăm eforturile şi resursele pe domeniile în care putem aduce valoare adăugată şi rezultate palpabile” a subliniat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, în intervenţia sa de deschidere a Forumului.
Referindu-se la proiecte concrete iniţiate în cadrul SUERD, ministrul Teodor Baconschi a menţionat: dezvoltarea porturilor „verzi” la Dunăre, crearea unei reţele a oraşelor creative, elaborarea unui Atlas integrat privind bazinul Dunării, autostrada Timişoara-Belgrad, proiectul de gestionare a riscurilor în Delta Dunării, dezvoltarea transportului de containere pe Dunăre, dezvoltarea reţelei de porturi dunărene, implementarea unor servicii de schimb de informaţii privind râurile, crearea unei reţele pentru cercetarea ştiinţifică şi a unui centru de excelenţă pentru Dunăre şi Marea Neagră, armonizarea legislaţiei pentru utilizarea carburanţilor pe Dunăre şi construirea a două poduri pe Dunăre.
„În ceea ce priveşte interesul românesc, este limpede că, în vremuri tulburi, pentru a nu risca periferizarea, avem nevoie de o ancoră puternică în Europa Centrală şi Strategia UE pentru Regiunea Dunării - pentru care politicienii s-au luptat şi pe care Consiliul European a adoptat-o - este o platformă în care putem să punem foarte mult interes naţional, bilateral, transfrontalier şi regional”, a adăugat ministrul Teodor Baconschi.
Şeful diplomaţiei române a subliniat rolul esenţial pe care îl are potenţialul oferit de parteneriatele public-privat, evocând cadrul legislativ românesc propice derulării acestora şi a făcut apel la necesitatea preluării de asistenţă şi suport, inclusiv pe parte financiară, din partea partenerilor SUERD.
„Trebuie să folosim Dunărea ca pe o coloană vertebrală a Europei Centrale şi a Europei, în general”, a conchis ministrul Teodor Baconschi în încheierea alocuţiunii sale.
La rândul său, ambasadorul Johannes Eigner, coordonator naţional al SUERD din partea Austriei, a subliniat importanţa menţinerii interesului cetăţenilor pentru acest proiect european şi a unei bune coordonări între aşteptările acestora şi rezultatele obţinute.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Senatului, Petru Filip, a declarat că implementarea Strategiei Dunării reprezintă provocarea cea mai importantă, iar colaborarea dintre Guvern şi Parlament este „binomul pentru reuşita strategiei pe termen lung şi pentru sustenabilitatea proiectelor”.
Sorina Plăcintă, preşedinte al subcomisiei pentru Strategia Dunării a Comisiei de afaceri europene a Senatului României, a insistat asupra relaţiei dintre dezvoltarea regiunilor Dunării şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, evocând faptul că un rol important în succesul strategiei îi revine modului în care sunt comunicate beneficiile concrete pe care SUERD le aduce cetăţenilor.
Kurt Puchinger, reprezentant al municipalităţii Viena şi coordonator de domeniu prioritar în cadrul SUERD, a subliniat necesitatea dezvoltării unei platforme intermediare între proiectele de dezvoltare pentru Regiunea Dunării şi cele legate de obţinerea finanţării, insistând asupra nevoii de îmbunătăţire a ratei de absorbţie a fondurilor europene într-un mod creativ şi eficient.
Ivo Gonner, primarul oraşului Ulm, a relevat avantajele ce decurg din implementarea proiectelor dunărene: îmbunătăţirea calităţii apei (dând exemplul Rinului), navigabilitatea, dezvoltarea infrastructurii navigabile, valorificarea energetică a resurselor fluviale, dezvoltarea comercială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. De asemenea, a menţionat că optimizarea proceselor de absorbţie este fundamentală pentru proiectele regionale, insistând asupra necesităţii experţilor la nivel local.
Profesorul Daniel Dăianu a atras atenţia că, în actualul context european financiar, atragerea de fonduri europene poate fi un proces dificil, subliniind nevoia de atragere de capital din zone terţe. Alături de avantajele menţionate, unul dintre beneficiile economice ale dezvoltării dunărene îl va reprezenta reconstrucţia industrială pe baze noi.
Mai multe informaţii privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării puteţi obţine accesând secţiunea special dedicată de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/strategia-dunarii.
Ministrul Teodor Baconschi, la conferinta de lansare, la Bucuresti, a Presedintiei poloneze a Consiliului UE
Ministrul Afacerilor Externe Teodor Baconschi a participat astăzi, 13 iulie 2011, la conferinţa de lansare la Bucureşti a Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE (semestrul II 2011), eveniment organizat de Ambasada Republicii Polonia şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Conferinţa s-a desfăşurat în prezenţa ambasadorului Republicii Polonia la Bucureşti, Marek Szczygieł, a şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Niculae Idu, a reprezentanţilor Danemarcei şi Ciprului (cele două state membre UE care constituie, împreună cu Polonia, trio-ul de Preşedinţii ale Consiliului UE în perioada 1 iulie 2011 – 31 decembrie 2012) şi a altor membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, mass-media etc.
Ministrul Afacerilor Externe a apreciat, în debutul intervenţiei sale, angajamentul Preşedinţiei poloneze pentru avansarea agendei europene în baza principiului solidarităţii şi a asigurat Preşedinţia poloneză de sprijinul deplin din partea României pentru îndeplinirea obiectivelor formulate. „Avem încredere că Preşedinţia poloneză, cu agenda sa ambiţioasă, cu o abordare dinamică şi o viziune comprehensivă asupra afacerilor europene, va contribui la evoluţia Uniunii. Priorităţile sale plasează în centru integrarea europeană ca o sursă a creşterii economice şi a stabilităţii politice. O Europă mai sigură – energie, securitate, dezvoltare economică, apărare şi o Europă deschisă.”
Ministrul Baconschi a afirmat că priorităţile Preşedinţiei poloneze coincid în mare măsură cu obiectivele României. A subliniat că unul din principalele obiective pe durata Preşedinţiei poloneze este acela al aderării României la spaţiul Schengen. În acest sens, şeful diplomaţiei româneşti a reiterat încrederea că o decizie politică în spiritul unei Europe deschise va fi formulată în acest semestru, luând în considerare nivelul de pregătire al ţării noastre, deja recunoscut. “Înlăturarea graniţelor interne este un imperativ dacă dorim să avansăm procesul integrării europene”, a adăugat Teodor Baconschi.
Referindu-se la principalele obiective de ordin economic ale Preşedinţiei poloneze, ministrul Teodor Baconschi a evidenţiat importanţa continuării acţiunii la nivelul UE pentru combaterea crizei economice şi pentru consolidarea pieţei interne, ca sursă de creştere. De asemenea, ministrul Afacerilor Externe a arătat că, în contextul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE, va fi importantă identificarea unui echilibru just între politicile comunitare tradiţionale şi noile politici UE.
“Negocierile pentru noul buget al Uniunii, (…) vor genera cu siguranţă multe dezbateri şi nu vor fi uşor de gestionat. Totuşi, ne manifestăm încrederea că veţi reuşi să trasaţi un echilibru just între politicile UE tradiţionale şi cele noi. Polonia a accentuat foarte bine faptul că sacrificarea unora în favoarea celorlalte ar fi profund contraproductivă. Din această perspectivă, finanţarea adecvată a Politicii Agricole Comune şi a Politicii de Coeziune reprezintă o prioritate pe care o susţinem integral”, a adăugat ministrul român de externe.
Cu referire la relaţiile externe ale Uniunii, ministrul Teodor Baconschi a apreciat că este necesară o Politică de vecinătate eficientă pentru promovarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene şi pentru încurajarea perspectivelor europene ale statelor capabile să avanseze pe calea reformei, precum Republica Moldova. În acest sens, a subliniat importanţa obţinerii unor rezultate consistente cu ocazia viitorului Summit al Parteneriatului Estic, care să permită progresul proiectelor Uniunii în raport cu vecinătatea estică.
Şeful diplomaţiei române a făcut referire şi la alte priorităţi ale Preşedinţiei poloneze, cu relevanţă deosebită pentru România, respectiv securitatea energetică, politica de extindere a Uniunii, continuarea eforturilor UE pentru susţinerea proceselor democratice din vecinătatea sudică a Uniunii.
MAE saluta adoptarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii
Ministerul Afacerilor Externe saluta adoptarea de catre Consiliul European, astazi 24 iunie 2011, a Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD). Aceasta initiativa româno-austriaca, lansata în 2008, reprezinta un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional si implementeaza noul concept de coeziune teritoriala inclus în Tratatul de la Lisabona.
Cu aceasta ocazie, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi a evidentiat ca „succesul acestui proiect european se datoreaza modului în care statele implicate au reusit sa colaboreze si sa duca la bun sfârsit un demers care poate fi baza unei colaborari de durata, în beneficiul cetateanului european si cu implicarea autoritatilor regionale, locale, societatii civile si a mediului academic si de afaceri”.
„Decizia de astazi are loc ca urmare a unui amplu proces de consultari politice si dezbateri publice. Odata cu adoptarea de catre Consiliul European a SUERD, se trece la etapa decisiva, de punere în practica a tuturor ideilor, proiectelor si initiativelor, care au angajat, politic si tehnic, tarile dunarene si care vor da substanta si valoare proiectului european al Strategiei dunarene, care trebuie sa fie o strategie durabila, verde, bazata pe noi tehnologii, pe inovare si care sa duca la cresterea calitatii vietii cetatenilor europeni”, a declarat seful diplomatiei române.
În iunie 2009, Consiliul European a aprobat initiativa privind Strategia Dunarii ca pe un proiect european si a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei Strategii pâna la sfârsitul anului 2010. În ianuarie 2010, Comisia Europeana a initiat un proces de consultare publica pe tema Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii. Summit-ul la nivel înalt de la Bucuresti din 8 noiembrie 2010 a reprezentat momentul dezbaterii finale pe tema viitoarei Strategii dunarene. Reuniunea s-a finalizat cu adoptarea unei Declaratii politice care reflecta angajamentul si sprijinul politic al statelor riverane pentru viitoarea Strategie UE pentru Regiunea Dunarii. Acesta a precedat adoptarea, la data de 8 decembrie 2010, a doua documente cadru: Planul de Actiune si Comunicarea Comisiei Europene asupra Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii.
În data de 3 februarie 2011, comisarul european pentru politici regionale, Johannes Hahn, facea anuntul oficial cu privire la repartizarea domeniilor prioritare din cadrul SUERD, fiecare dintre statele riverane primind responsabilitatea coordonarii unor domenii prioritare. României i-au fost atribuite domeniile prioritare: transport (partea de navigabilitate - împreuna cu Austria); promovarea culturii si turismului (împreuna cu Bulgaria); managementul riscurilor de mediu (împreuna cu Ungaria).
Prin crearea la 30 martie 2011 a Forumului national pentru implementarea Strategiei Dunarii, România a aratat ca este pregatita sa treaca la noua faza a acestui proiect, presedintia fiind asigurata de catre ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. Forumul include reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, mediului universitar si academic, mediului privat, societatii civile.
Vizita la Cairo a ministrului roman al Afacerilor Externe
Şeful diplomaţiei române Teodor Baconschi a susţinut, astăzi, 14 iunie, la Facultatea de Economie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Cairo, în prezenţa unor reprezentanţi de seamă ai mediului academic egiptean, o prelegere cu tema „Experienţa României în tranziţie şi democratizare”.
Ministrul Baconschi a exprimat simpatia profundă a poporului român pentru schimbările democratice din această ţară şi solidaritatea cu poporul egiptean. A accentuat, totodată, responsabilitatea directă a egiptenilor în construcţia democratică şi în dezvoltarea ulterioară a ţării lor. Prin prisma experienţei României acumulată într-un astfel de proces, a evidenţiat importanţa gestionării corecte a aşteptărilor cetăţenilor ţării.
Invocând momentele revoluţionare fondatoare de noi regimuri din cele două ţări, ministrul Baconschi a amintit că "acum mai bine de două decenii, în decembrie 1989, românii au răsturnat un regim totalitar faimos pentru caracterul său opresiv, rigiditatea ideologică şi eşecul economic. Spre deosebire de alte ţări din blocul est-european, prăbuşirea regimului comunist din România a fost violentă: sute de tineri inocenţi şi-au pierdut viaţa pentru că îşi revendicau drepturile. Astfel că puteţi înţelege de ce revolta populară din Egipt ne-a atins emoţional atât de direct. O relaţie de empatie leagă România de Egipt. Vă putem înţelege speranţele, aspiraţiile şi visele (...) Drumul tranziţiei nu este uşor, iar transformările nu sunt lipsite de dificultăţi.”
Şeful diplomaţiei române a transmis încrederea României în viitorul Egiptului, cu atât mai mult cu cât acesta beneficiază de premise favorabile: o tradiţie de cultură şi civilizaţie îndelungate, resurse umane generoase şi bine pregătite, deschiderea egiptenilor spre dialog şi toleranţă. Ministrul Baconschi s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Asociaţiei de Prietenie Egipt – România şi conducerea Asociaţiei egiptenilor absolvenţi de studii superioare în România.
Şeful diplomaţiei române s-a întâlnit în Piaţa Tahrir cu reprezentanţi ai revoluţionarilor egipteni şi a avut o întrevedere, la sediul Ambasadei României la Cairo, cu lideri ai partidelor politice şi ai revoluţionarilor, precum şi cu personalităţi din mediul academic şi jurnalistic. Discuţiile au oferit un bun prilej pentru o analiză în paralel a proceselor de transformare democratică din România, respectiv Egipt. Din schimbul de opinii pe această temă s-a desprins faptul că, dincolo de particularităţile care au determinat schimbările democratice din cele două ţări, există un set de valori universale care determină progresul oricărei societăţi în tranziţie.
În cadrul tuturor întâlnirilor a fost accentuată dorinţa ambelor părţi de a acţiona în comun pentru reluarea procesului normal de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, pentru dinamizarea raporturilor economice, pentru creşterea prezenţei oamenilor de afaceri din cele două ţări pe pieţele română şi egipteană, pentru impulsionarea investiţiilor reciproce.
În continuarea turneului pe care ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, îl efectuează în Africa de Nord, şeful diplomaţiei de la Bucureşti se va deplasa mâine la Tunis unde urmează a fi primit de premierul Republicii Tunisiene, va avea întâlniri cu omologul tunisian, cu ministrul comerţului şi turismului şi reprezentanţi ai mediului de afaceri. De asemenea, ministrul va susţine o prelegere la Institutul Arab pentru Drepturile Omului.
Turneul ministrului Teodor Baconschi in Arabia Saudita (25-27 aprilie 2011), si Statul Qatar (27-29 aprilie 2011)
Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, efectueaza un turneu în zona Golfului, la invitatia omologilor sai din Arabia Saudita si Statul Qatar, în perioada 25 - 29 aprilie 2011.
În cadrul întâlnirilor pe care le va avea cu înalti oficiali din cele doua state, seful diplomatiei române va aborda perspectivele cooperarii bilaterale, îndeosebi în domeniul economic si va discuta evolutiile recente din Nordul Africii si Orientul Mijlociu.
Vizita la Riad va permite semnarea „Memorandumului de Întelegere privind consultari politice bilaterale între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite” si a „Conventiei între guvernul Regatului Arabiei Saudite si guvernul României pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit”.
În Qatar, pe lânga întâlnirile oficiale, ministrul Teodor Baconschi va sustine o prelegere la Centrul pentru Studii Internationale si Regionale din cadrul Universitatii Georgetown din Doha. Va avea, de asemenea, o întrevedere de lucru cu sefii misiunilor diplomatice ale României acreditati în statele din zona Golfului, destinata evaluarii modalitatilor de consolidare a relatiilor cu tarile respective, precum si perfectionarea mecanismelor prin care autoritatile de la Bucuresti pot veni în întâmpinarea doleantelor cetatenilor români stabiliti în regiune.
Intrevederea ministrului Teodor Baconschi cu ministrul francez al Afacerilor Externe si Europene, Alain Juppe
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut astăzi, 5 aprilie 2011 o întrevedere cu omologul său francez, Alain Juppé, în contextul vizitei oficiale pe care şeful diplomaţiei române o efectuează în intervalul 5-6 aprilie, la Paris.
În cadrul discuţiilor, un loc central a fost acordat dinamicii relaţiei bilaterale şi modalităţilor de amplificare a cooperării româno-franceze, inclusiv în dosare de interes european.
„Avem mai multe lucruri care ne apropie, decât lucruri care ne separă şi, în spiritul Parteneriatului strategic care uneşte România şi Franţa, sunt convins că vom putea să lucrăm într-un mod extrem de constructiv, constant, pe toate dosarele, pentru a genera nişte soluţii realiste şi reciproc avantajoase pentru ambele state”, a declarat şeful diplomaţiei române.
Cei doi miniştri au agreat ca România şi Franţa să conlucreze pe dosare de interes european, precum Perspectiva Financiară post 2013, Politica Agricolă Comună şi Politica de coeziune.
În ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, ministrul Baconschi şi-a exprimat încrederea că cele două state membre vor lucra îndeaproape pentru a găsi o soluţie. “România este deschisă să coopereze cu experţii francezi pentru a furniza, în timp real, informaţii actualizate despre domeniile care privesc problematica Schengen” , a precizat ministrul român.
Un alt subiect al discuţiilor asupra căruia au fost identificate puncte de vedere convergente l-a constituit importanţa asigurării echilibrului între dimensiunea sudică şi cea estică a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene.
Referitor la relaţia UE cu Republica Moldova, ministrul Baconschi a evidenţiat necesitatea de consolidare a susţinerii Uniunii pentru eforturile europene ale autorităţilor de la Chişinău şi a mulţumit părţii franceze pentru organizarea, împreună cu România, a celei de a patra Reuniuni a “Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova”, care va avea loc la Luxemburg, pe 12 aprilie.
Situaţia din nordul Africii, cu accent pe Libia a făcut, de asemenea, obiectul unui schimb de opinii.
La finalul întrevederii, ministrul român al afacerilor externe l-a invitat pe omologul său francez să efectueze o vizită oficială în România.
MAE: Conferinta de presa de bilant a un an de la preluarea mandatului ministerial
Conferinţă de presă de bilanţ a un an de la preluarea mandatului ministerial
Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe
02/09/11
Bilanţ de etapă la un an de la preluarea mandatului ministerial
MAE, Sala Gafencu
Teodor Baconschi: Bine aţi venit la această promisă conferinţă semestrială de bilanţ. Am făcut un asemenea exerciţiu după primele şase luni de mandat, intrăm într-o formulă obişnuită. Informaţiile relevante pentru 2010 sunt expuse pe larg în broşura pe care aţi primit-o. Voi reaminti pe scurt câteva proiecte mari şi priorităţi pentru anul în curs şi voi răspunde apoi întrebărilor dumneavoastră.
Un subiect major pentru mine ca ministru şi pentru MAE este adoptarea Legii votului prin corespondenţă. O văd ca pe o reparare a unei nedreptăţi la care au fost supuşi conaţionalii noştri din diaspora.
După cum ştiţi, numai 4,7% dintre românii care trăiesc în diaspora au putut vota la ultimele alegeri. Prin urmare, această lege extinde baza de acces la democraţie pentru aproape 3 milioane de compatrioţi. Am lansat proiectul la 28 decembrie, au urmat 30 de zile de dezbatere publică şi am constatat, inclusiv la masa rotundă organizată la MAE, la finalul acestei perioade de dezbatere, că există o susţinere politică transpartinică. Nu m-a surprins acest lucru, întrucât cred că niciun politician român responsabil nu poate contesta dreptul cetăţenilor de a-şi alege reprezentanţii. Nu voi intra în detalii tehnice, ele sunt în continuare discutate de experţi. Am adoptat un calendar cu paşii următori şi vom promova acest proiect, în speranţa că el va putea trece prin Parlament, până la sfârşitul acestui an.
Un alt subiect extrem de interesant şi în care vă cer din nou sprijinul este Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Comisia Europeană a adoptat acest document la 8 decembrie. Reamintesc faptul că el este rezultatul unei iniţiative româno-austriece, care reuneşte 14 state europene (8 state membre, 6 state care se află încă în afara Uniunii, dar care au vocaţie europeană) pentru viitorul comun al unei macroregiuni central-europene, pe bazinul Dunării. La Summit-ul Dunării de la Bucureşti, din 8 noiembrie anul trecut, s-a adoptat o declaraţie politică sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, prin care statele riverane se angajează să pună în practică planul de acţiune aferent strategiei. Chiar dacă nu este vorba despre fonduri noi, ci de programe operaţionale aflate deja în derulare, cifra de resurse disponibile este însemnată, circa 40 de miliarde de euro pentru actualul exerciţiu bugetar al Uniunii, până în 2013, aşa încât sunt convins că există iniţiative şi proiecte care au nevoie de aceste resurse financiare până la cele mai mici sate din Delta Dunării. Este necesar ca ministerul, în primul rând, dar şi ministerele de linie implicate în derularea acestor programe – mediu, transporturi sau dezvoltare regională - să popularizeze cât mai bine aceste oportunităţi.
România va fi responsabilă pentru 3 domenii: Transporturi fluviale (împreună cu Austria); Turismul şi cultura (împreună cu Bulgaria); Gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme (împreună cu Ungaria). Ce ne aduce concret implementarea acestei strategii? Un plus de modernizare în domeniul competitivităţii şi al atractivităţii oraşelor şi satelor de pe cursul Dunării, pe malul românesc; un impact bun pentru nivelul de trai, prin crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea unor proiecte de afaceri; noi standarde de mediu, un lucru foarte important - sunt proiecte pentru construirea de staţii de epurare a apei în toate oraşele importante de pe Dunăre; o mai bună navigabilitate pe tot parcursul fluviului şi pe toată durata anului; perspectiva de a finaliza canalul Dunăre-Bucureşti; două noi proiecte de poduri între România şi Bulgaria; generalizarea internetului broadband pentru mediul rural; o cale ferată rapidă Budapesta – Bucureşti – Constanţa şi o dimensiune de cercetare interesantă pentru cristalizarea unei conştiinţe de sine a acestei macroregiuni europene - un Institut internaţional pentru Delta Dunării şi Marea Neagră. Menţionez şi elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosistemelor, care au fost, din păcate, lovite de diferite accidente ecologice în ultimul deceniu. Ca paşi politici, ne aşteptăm ca Strategia să fie adoptată oficial la Consiliul European din 24 iunie.
Tot în sfera afacerilor europene am promovat activ anul trecut asigurarea unei reprezentări adecvate a ţării noastre în Serviciul European de Acţiune Externă: lobby, scrisori, întâlniri, candidaţi. Am trăit câteva luni sub frustrarea de a nu vedea un rezultat spectaculos. El s-a produs totuşi în momentul în care un diplomat român, sinolog şi ambasador la Beijing, a fost selecţionat pentru poziţia de top management – 10 posturi sunt în Serviciu la acest nivel – ca director general pentru Asia. Nu ne-am oprit şi nu ne vom opri aici cu lobby-ul pentru candidaţi români. Cred că în curând vor fi selectaţi la nivele de lucru şi alţi reprezentanţi ai diplomaţiei româneşti.
Sigur că mă preocupă ideea unui serviciu diplomatic activ, transparent şi mobilizat. În perioada următoare, dat fiind că ne-am construit în ultimul deceniu un statut internaţional avantajos, ar trebui să devenim generatori de soluţii europene şi să întărim totodată relaţiile cu parteneri tradiţionali din Orientul Mijlociu, America Latină şi Asia. Intrăm în toate aceste domenii într-o logică de proiect, nu fişe de ţară care îmbătrânesc pe hard-ul computerelor, ci proiecte pilot, proiecte integrate. De pildă, la începutul lunii martie, după o pregătire de peste un an, vom găzdui la Bucureşti un forum economic între România şi statele din Golf, care sunt politic reunite într-un consiliu, mai au un asemenea hub regional la Londra. Sperăm ca România să poată deveni pentru aceşti importanţi investitori un hub pentru Europa Centrală.
Sunt bucuros că relaţia cu Republica Moldova a crescut în conţinut şi varietate, şi, totodată, în intensitate anul trecut. Teza noastră a fost validată de evoluţiile electorale, politice din Republica Moldova. Nu voi rememora toată cronica româno-moldoveană a anului trecut, dar, pe lângă dezvoltarea prezenţei instituţionale a României în Republica Moldova: două noi consulate, în curând un nou birou consular la Ungheni, ICR, revenirea TVR şi altele. Ce ne interesează foarte mult este rezultatul bun al acestui grup de prieteni europeni ai Republicii Moldova pe care l-am iniţiat împreună cu Franţa şi care trebuie să continue cu întâlniri la Bruxelles, Luxemburg sau Chişinău, într-un format cât mai larg, pentru a continua să acordăm un sprijin politic explicit, ferm, agendei europene a guvernului de la Chişinău.
Avem câteva spaţii prioritare. Nu putem ignora vecinătatea noastră estică. În următorii ani trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea unor dosare moştenite din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat cu aceste state. Ţinem să demontăm pretextul invocat de unii dintre vecinii noştri atunci când relaţia nu merge aşa cum ne-am dori şi anume că România ar avea o agendă ascunsă în diverse sertare. E un fals, contestăm acest lucru. Tot ce ne dorim este ca etnicii români din statele vecine să se bucure de standarde europene în materie de drepturi fundamentale şi protecţie a minorităţilor.
Federaţia Rusă: suntem, cum spuneam, şi aici, moştenitorii unor blocaje, în primul rând mentale, pe care doresc să le surmontăm. Relaţia economică româno-rusă e bună, în creştere. Evident, potenţialul este departe de a fi fost epuizat. Dar, într-o ţară ca Federaţia Rusă unde politicul şi economicul merg împreună e nerealist să ne imaginăm că fără o relansare a dialogului politic putem să progresăm. Voi acorda o prioritate specială acestui spaţiu. Pentru moment nu vă pot oferi detalii, dar sper ca în acest an să asistăm la progrese reale şi pe această linie.
Palierul dialogului nostru bilateral cu diferite state merită câteva sublinieri:
Germania rămâne un partener esenţial. Anul trecut, după vizita pregătitoare a vice-cancelarului şi ministrul de externe, Guido Westerwelle, am primit-o pe doamna Merkel la Bucureşti. Săptămâna trecută, în cadrul participării mele la Conferinţa de Securitate de la München, am avut plăcerea de a avea o nouă convorbire bilaterală cu domnul Westerwelle şi suntem convinşi că avem toate premisele, o relaţie economică solidă, un dialog politic bazat pe încredere şi corectitudine, astfel încât să punem în valoare această relaţie bună a României cu motorul economic al Uniunii Europene.
Au apărut, e bine cunoscut şi regretabil, nişte dificultăţi pe parcurs în relaţia cu Republica Franceză. Dorinţa ambelor părţi, exprimată şi printr-o scrisoare pe care am primit-o ieri din partea doamnei Michèle Alliot-Marie, este de a reveni la normal, de a ne concentra pe actualizarea foii de parcurs cu proiecte concrete între cele două guverne şi de a rezolva împreună, prin conlucrare foarte strânsă, toate problemele legate de cele două subiecte sensibile: incluziunea socială a romilor şi chestiunile legate de Schengen.
Cu italienii avem iarăşi o relaţie veche şi bună, consolidată de prezenţa în Peninsulă a unui milion de români. S-a stabilit, deşi fusese reportată, o dată concretă pentru şedinţa comună de guvern româno-italiană. M-am bucurat zilele trecute să particip la transformarea Unimpresa în Confindustria România. Patronatul zecilor de mii de întreprinderi româno-italiene a intrat într-o etapă instituţională mai legată de politica Romei în străinătate şi cred că vor urma noi investiţii pe acest fond.
Polonia rămâne pentru noi un partener indispensabil în aria noilor membri şi propria noastră regiune. Aş aminti vizita la Bucureşti a preşedintelui polonez, semnarea Declaraţiei pentru un parteneriat strategic cu Polonia. Interesant este că nu am insistat doar noi. E o dorinţă comună a celor două state de conlucrare mult mai activă în regiune şi în afacerile europene.
Recent, spre surprinderea câtorva jurnalişti, am participat la Conferinţa donatorilor pentru Belarus, organizată de Polonia, cu prezenţa comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, a ministrului suedez de externe, Carl Bildt şi a altora. O spun încă o dată: ca să ne respectăm ca democraţie, aflată în proces de maturizare, trebuie să nu uităm drepturile omului şi legătura cu societatea civilă din statele unde democraţia e maltrată sau inexistentă.
În orice caz, ne-am coordonat pe afaceri europene cu cele două preşedinţii centrale europene ale Consiliului, ungară şi, pentru a doua parte, cea poloneză. Sunt în strâns contact cu cei doi omologi şi, în ceea ce priveşte relaţia cu Budapesta, avem iarăşi în lucru o reuniune comună a celor două guverne.
La sfârşitul anului trecut am primit, după ce noul guvern britanic s-a instalat, semnale încurajatoare cu privire la faptul că Marea Britanie doreşte să pună mai mult în valoare coincidenţa noastră de vederi asupra unor subiecte de sensibilitate strategică. Dorim în acest context să consolidăm relaţia româno-britanică, inclusiv prin intensificarea contactelor la nivel înalt.
La München am avut o întâlnire bilaterală şi cu ministrul de externe turc, Ahmet Davutoglu, o personalitate apreciată nu doar în regiune, ci şi în Europa, care, profitând de boom-ul economic din Turcia şi de doctrina aceasta de zero probleme cu vecinii, a reuşit să depăşească foarte multe obstacole. Noi nu avem obstacole cu Turcia, ne dorim un parteneriat strategic, formalizat, contacte la nivel înalt şi foarte multe proiecte pe chestiuni de securitate energetică. Am avut o discuţie în acest sens, chiar ieri cu ministrul turc al energiei.
Cu Bulgaria avem o relaţie de bună vecinătate şi, cum spuneam glumind, un pod şi jumătate. Sperăm ca prin Strategia Dunării să ajungem la situaţia de a fi cu adevărat conectaţi cu vecinii de la sud.
Aş menţiona retrospectiv şi turneul meu în Spania şi Portugalia, două state cu care avem iarăşi relaţii bune şi unde o importantă comunitate românească se integrează, contribuie la creşterea economică a Spaniei, dar şi a României, despre care voi vorbi şi în cadrul remarcilor mele despre reforma consulară.
Pilonul politicii noastre de securitate, parteneriatul nostru strategic cu SUA este mai valabil ca oricând. M-am bucurat să o aud pe doamna Clinton la München spunând, o dată în plus, că SUA nu se dezangajează din Europa, că America aşteaptă de la europeni o politică de apărare şi securitate, ca pilon al NATO. Sper ca participarea noastră la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa să poată fi încheiată cu succes prin finalizarea negocierilor, dar şi prin implementarea propriu-zisă a programului.
Aş aminti şi un moment important de anul trecut: vizita preşedintelui Siriei, Bashar Al-Assad, la Bucureşti, prima vizită a unui şef de stat sirian în România după 1987. Au fost semnate cu acel prilej o serie de documente bilaterale şi acorduri extrem de importante.
La începutul acestui an am mers la Amman. Împreună cu omologul iordanian am prezentat reperele unei formule instituţionalizate de dezvoltare a relaţiei, cu un accent economic pe coridorul România-Iordania, un proiect cu valenţe regionale strategice pentru energie, infrastructură, agricultură, turism, investiţii industriale, servicii financiar-bancare şi protecţia mediului.
Nu putem să ne neglijăm partenerii din Asia. Diverse analize sau simple profeţii geopolitice vorbesc despre un secol asiatic, despre emergenţa galopantă, pe lângă tigrii din anii 90, a unor noi actori majori precum China şi India, aşa încât, pe lângă raportul pe care îl avem bine construit cu Japonia şi Coreea de Sud, două mari democraţii şi puteri tehnologice, ne dorim să validăm la cel mai înalt nivel o strategie pe termen mediu al relaţiei româno-chineze, astfel încât să ştim ce dorim şi ce putem oferi, în actualul context, pe o relaţie esenţială. Trebuie să vă spun că alte state, membre UE, ne-au luat-o şi din acest punct de vedere înainte; au anticipat mai bine şi şi-au dezvoltat foarte curajos reţeaua diplomatică, consulatele şi centrele de expansiune economică în afara axei clasice Beijing-Shanghai.
Nu avem bani din cauza crizei pentru a finanţa acum o astfel de expansiune, dar trebuie s-o gândim măcar. În strategia despre care vorbeam, acesta va fi un capitol central.
Aderarea la Schengen a fost o prioritate sectorială pentru MAE. Am comunicat pe acest subiect, pot rezuma, din nou, în cadrul acestei conferinţe de bilanţ. Suntem pregătiţi, după 7 evaluări, raportul de ţară al României a fost adoptat şi Franţa şi-a ridicat rezervele de examinare. Bulgaria trebuie să intre în re-evaluare la mijlocul lui martie. Îmi exprim speranţa că se vor descurca minunat, că vom reveni în tandem şi sperăm ca în iunie, până la sfârşitul preşedinţiei ungare a Consiliului, să avem o decizie politică, cu o dată clară, pentru a doua parte a anului.
Trebuie să vă spun că spaţiul Schengen are nişte vulnerabilităţi de care toate statele membre vor să ţină cont mult mai mult în viitor. Există şi ideea că acquis-ul Schengen ar trebui să fie rescris cu reguli mai stricte, dar există şi ideea la care insist în toate convorbirile noastre cu reprezentanţi ai altor state membre, că securitatea europeană este indivizibilă; România, ca stat membru, nu are interese diferite de securitate şi de autoprotecţie faţă de oricare membru al Uniunii.
Va trebui să ne şi obişnuim - dacă tot suntem membri de 4 ani, plini ai UE - cu acest tip de conlucrare poliţienească, judiciară, tehnică şi să construim împreună o frontieră a Uniunii care să fie cât mai puţin permeabilă la imigraţia ilegală, trafic de fiinţe umane şi arme, droguri, criminalitate organizată, în general, şi contrabandă.
Pentru sprijinirea mediului naţional de afaceri, MAE a stabilit câteva parteneriate cu mari companii româneşti sau reprezentanţe ale unor companii multinaţionale şi cu structuri reprezentative ale comunităţii de afaceri. Am avut un dialog susţinut în contextul Consiliului de Export pentru concretizarea centrelor de promovare comercială în câteva puncte: Moscova, Beijing, Cairo şi Chişinău. Cred în eficacitatea managerială a acestor mari corporaţii de succes prezente la noi şi mi se pare că dialogul cu liderii lor este important şi pentru felul în care trebuie făcut managementul în interiorul acestei instituţii.
Încă o dată vă invit să răsfoiţi această broşură cu mult mai multe date.