www.conferintadepresa.ro comunicate de presa, oameni, evenimente

Discursul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la intalnirea anuala cu Sefii Misiunilor Diplomatice acreditati in Romania

Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a primit joi, 19 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, pe Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România.

Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:

„Excelenţa Voastră, domnule Nunţiu Apostolic,
Doamnelor şi domnilor şefi de misiune,
Doamnelor şi domnilor,

Încep prin a vă mulţumi, Excelenţa Voastră, pentru urările pe care le faceţi la fiecare început de an, în numele corpului diplomatic. La rândul meu, vă doresc dumneavoastră şi ţărilor dumneavoastră, un An Nou mai bun, mai liniştit, cu pace, cu prosperitate şi stabilitate.

2011 a fost un an dificil, un an în care crizele economică, financiară, umanitară şi, uneori, politică au pus din nou la încercare guvernele şi populaţiile lumii. Este suficient să amintesc urmările cutremurului din Japonia, catastrofale în plan umanitar, dar şi cu efect major în planul strategiilor energetice sau evoluţiile dramatice, dar dătătoare de speranţe, din state precum Tunisia, Libia sau Egipt, sau criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană, pentru a creiona imaginea unei lumi plasate mai mult ca oricând într-o zonă a incertitudinii şi a schimbării.

În Europa, pe măsura adâncirii crizei, a devenit tot mai clar că viitorul constă în consolidarea şi continuarea integrării statelor în Uniune. Singurele opţiuni viabile pentru depăşirea dificultăţilor rămân acţiunea concertată a statelor membre, dialogul constant între instituţii şi state, definirea în comun a priorităţilor de acţiune şi a direcţiilor de evoluţie.

Excelenţele Voastre,

Principala lecţie învăţată este că o atitudine responsabilă în plan politic şi economic constituie o premisă fundamentală împotriva crizelor. Ţinând cont de prioritatea momentului la nivel european şi mondial, sunt – cred – utile câteva aprecieri referitoare la situaţia României din punct de vedere economic şi financiar.

În faţa propriei instabilităţi, în 2009 şi 2010, şi mai apoi în faţa instabilităţii economice externe, România a continuat reformele instituţionale, acordând o atenţie prioritară reînscrierii în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere şi creând premisele astfel pentru revenirea la un deficit bugetar de sub 3% din produsul intern brut la finele anului 2012. Nivelul datoriei publice a României continuă să se situeze sub o treime din produsul intern brut, fiind unul din cele mai reduse la nivelul statelor Uniunii Europene.

Totodată, am înregistrat o perioadă de creştere constantă, începând cu trimestrul IV 2010, şi preconizăm că datele statistice vor indica o creştere economică medie de aproximativ 2,5% pentru anul 2011. În primele nouă luni ale lui 2011, produsul intern brut s-a majorat, în termeni reali, cu 2,7% faţă de perioada corespunzătoare din 2010. Economia românească a evoluat peste aşteptările multora, în special datorită producţiei agricole bune, a cererii mari la export şi a investiţiilor guvernamentale.

Este de subliniat că, în 2010 şi 2011, România s-a situat în topul ţărilor europene în ce priveşte procentul din produsul intern brut destinat investiţiilor. De altfel, conform EUROSTAT, România a fost – în 2010 - primul stat membru al Uniunii Europene cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice din produsul intern brut, ponderea a fost de 5,8%.

Prioritatea acordată investiţiilor se menţine şi în bugetul de stat pentru 2012, cheltuielile corespunzătoare acestui capitol înregistrând o creştere substanţială pentru stimularea relansării economice: alocările pentru 2012 însumează 38,1 miliarde lei faţă de 36,1 miliarde lei în anul 2011. Aceste sume vor fi orientate cu precădere către proiecte de investiţii cu impact direct asupra creşterii economice şi creării de locuri de muncă.

Este vorba de modernizarea infrastructurii de transport, creşterea performanţei energetice prin reabilitarea termică a locuinţelor, susţinerea investiţiilor în turism, mediu, agricultură, sectorul IT şi întreprinderi mici şi mijlocii.

După cum cunoaşteţi, în ultimii doi ani atenţia Guvernului s-a concentrat pe avansarea proceselor de reformă deja începute sau pe deschiderea altora noi. S-au făcut paşi extrem de importanţi pe mai multe direcţii de reformă, precum noua lege a salarizării în aparatul bugetar, sistemul de pensii, sistemul de asistenţă socială, educaţia, legislaţia muncii – noul Cod al Muncii, justiţia şi restructurarea sectorului bugetar. Prioritatea pe linia reformelor se menţine şi în 2012. Voi continua să fiu un partener activ al Guvernului în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor la care ne-am angajat prin acordurile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. În acest sens, aşteptăm intrarea în vigoare, în iunie, a Codului de Procedură Civilă, va fi definitivată de asemenea noua lege a sănătăţii, va fi continuată reforma companiilor de stat şi vor fi adoptate noi măsuri pentru stimularea mediului de afaceri şi creşterea absorbţiei fondurilor europene. De asemenea, avem în vedere o eventuală reorganizare administrativă a ţării, dacă vor permite condiţiile politice.

Toate aceste reforme reprezintă un puternic semnal de stabilitate dat pieţelor. După cum observaţi, încrederea pieţelor şi a agenţiilor de rating constituie condiţii esenţiale pentru asigurarea stabilităţii economice şi financiare. În acest context, permiteţi-mi să amintesc decizia luată de şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene la reuniunea Consiliului din octombrie 2011, decizie legată de menţinerea expunerii băncilor din zona euro în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pentru perioada următoare va trebui să ne asigurăm că această decizie va fi respectată de către marile bănci cu expunere în România. În condiţiile în care stabilitatea economiei noastre va continua să se consolideze, inclusiv prin menţinerea unui rating de ţară stabil, nu există motive de preocupare care să fundamenteze o eventuală retragere de lichidităţi de pe piaţa românească.

Aşadar, există toate premisele ca, prin păstrarea ritmului reformelor, promovarea unei politici bugetare prudente, caracterizată de menţinerea unui nivel înalt al investiţiilor, şi prin îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, economia românească să înregistreze şi în 2012, dar şi în anii următori valori pozitive ale creşterii economice.

Doamnelor şi domnilor,

Reluarea creşterii economice durabile şi ocuparea forţei de muncă, prin reinstaurarea încrederii investitorilor şi consolidarea climatului de disciplină fiscal-bugetară, reprezintă principalele provocări cărora, în prezent, Uniunea Europeană trebuie să le facă faţă. Strategia Europa 2020, întărită pe dimensiunea de competitivitate de Pactul Euro Plus, la care am aderat de asemenea, constituie în opinia noastră cea mai bună abordare de reaşezare a economiei europene în corespondenţă cu aspiraţiile de prosperitate ale cetăţenilor noştri.

În egală măsură, putem aprecia că decizia luată la reuniunea Consiliului European din decembrie 2011 privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare a Uniunii Europene, la care ne-am exprimat interesul de a ne asocia, constituie pasul absolut necesar pentru reînscrierea pe un curs de creştere sustenabilă a economiei zonei euro, de care România este foarte strâns legată şi, îmi permit să spun, de care România este dependentă.

Proiectul european se află, într-adevăr, într-un moment de răscruce, iar depăşirea cu rezultate pozitive durabile a impasului în care ne găsim în Europa depinde numai de voinţa de a clădi împreună pe baza aceloraşi principii care au stat la baza lansării construcţiei europene. Principiile europene, în special solidaritatea responsabilă, îşi păstrează întreaga relevanţă şi trebuie să orienteze şi în continuare reflecţia cu privire la viitorul Uniunii.

Provocările prezentului reclamă un cadru instituţional solid şi funcţional, bazat pe respectul pentru metoda comunitară. Acolo unde aceasta îşi întâlneşte limitele, susţinem abordări pragmatice, eficiente şi inclusive, pe linia Tratatului Interguvernamental pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea Economică şi Monetară, pe care l-am evocat deja şi pe care nu îl putem concepe decât absorbit, atunci când condiţiile o vor permite, în interiorul tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. România doreşte ca prin acest acord Uniunea să iasă întărită şi nu slăbită, obiectivul nostru fiind acela de a stimula identificarea de soluţii comune la probleme noastre comune. De aceea, dorim să rămânem angrenaţi în evoluţiile majore la nivel european şi să evităm stabilirea unor diviziuni artificiale în cadrul Uniunii. România este adeptă a unei Uniuni tot mai integrate, care să tindă spre Statele Unite ale Europei.

România aniversează cinci ani de la momentul aderării. În tot acest timp, am reuşit să ne conturăm un profil distinct în cadrul Uniunii, ca stat membru care susţine proiectul european, respectă practicile Uniunii şi legislaţia europeană.

Am reflectat în Programul de Convergenţă transmis Comisiei Europene că obiectivul nostru de a adopta moneda unică europeană în 2015 se menţine. O reafirm în acest cadru, pentru a face precizarea de mai largă cuprindere, că România doreşte să adere la Uniunea Monetară şi să contribuie în acelaşi timp la consolidarea Uniunii Economice. Suntem conştienţi că pentru aceasta nu este suficientă doar îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, ci economia de stat şi instituţiile statului român trebuie să fie şi ele competitive. Aici este de fapt efortul nostru principal, dincolo de trecerea ţării prin criza economică la nivel european.

Plecând de la ideea că o Uniune eficientă şi performantă lucrează în beneficiul cetăţenilor europeni, inclusiv al cetăţenilor români, am susţinut în mod consecvent consolidarea Uniunii şi dezvoltarea politicilor europene. România a fost şi rămâne promotoarea unei Uniuni puternice, capabilă de adaptare şi reformă internă atunci când este necesar, fermă în promovarea valorilor şi principiilor sale la nivel internaţional, competitivă în exterior şi solidară în interior.

Permiteţi-mi să mă refer în continuare şi la câteva teme europene de interes particular pentru România. Pentru 2012, avem două repere importante legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Pe de o parte, raportul intermediar de la începutul anului, iar pe de altă parte evaluarea generală a Comisiei privind aplicarea mecanismului de la constituirea sa până în vara lui 2012. Aşteptăm propunerile concrete ale Comisiei cu privire la perspectivele acestui mecanism, plecând de la premisa că evaluarea noastră este că raportul din luna februarie va fi unul pozitiv, care să sublinieze progrsele făcute de România.

În ceea ce priveşte extinderea zonei Schengen, suntem surprinşi de faptul că, după ce am ridicat problema în două Consilii Europene consecutive, în octombrie şi decembrie, decizia privind aderarea României şi Bulgariei este în continuare blocată, deşi situaţia de fapt şi de drept este clară. Toate condiţiile sunt îndeplinite pentru o decizie favorabilă a Consiliului.

O altă temă este cea legată de faptul că trebuie să ne asigurăm că măsurile de consolidare şi creştere economică asigură promovarea principiilor pieţei interne şi nu conduc la neglijarea politicilor comunitare. Libera circulaţie a persoanelor trebuie să rămână o politică solidă, aplicată în mod echitabil tuturor cetăţenilor europeni. Considerăm ca fiind pe deplin nejustificate deciziile de menţinere a restricţiilor privind accesul cetăţenilor români pe piaţa muncii a nouă state membre, în condiţiile în care evaluări periodice au evidenţiat lipsa unui impact negativ al liberei circulaţii a lucrătorilor români în statele membre care au decis ridicarea restricţiilor. România va continua să promoveze obiectivul de liberalizare totală a accesului lucrătorilor români pe piaţa europeană a forţei de muncă.

O altă temă de interes pentru noi, în interiorul Uniunii Europene, este legată de consolidarea proceselor de coordonare a politicilor economice şi dezvoltarea legislaţiei privind guvernanţa economică. Trebuie să discutăm mai mult în cadrul Consiliilor Europene cum putem să creăm noi locuri de muncă, în special pentru cei tineri, şi cum să procedăm pentru a deveni mai competitivi în plan internaţional.

În sfârşit, trebuie să rămânem fideli aceloraşi principii, de solidaritate şi responsabilitate, şi în exerciţiul dificil care ne aşteaptă, legat de negocierea noului cadru financiar pentru 2014 - 2020.

Avem convingerea că soluţia pentru o Uniune mai puternică, mai unită, implică şi promovarea politicilor aşa-zis tradiţionale, respectiv Politica Agricolă Comună şi Politica de coeziune, care au dat rezultate vizibile în ceea ce priveşte convergenţa economică, dezvoltarea teritorială şi crearea de locuri de muncă.

De aceea, consider important ca logica de austeritate şi disciplină în care operăm să nu reducă potenţialul de dezvoltare oferit de această pârghie prin reducerea semnificativă a cuantumului bugetului sau prin redistribuirea nerezonabilă între politicile europene. Fondurile europene rămân un element esenţial al creşterii economice şi pot contribui semnificativ la asigurarea stabilităţii macroeconomice a României, efectul multiplicator al acestora în economie fiind un fapt de necontestat.

În sfârşit, în atenţia noastră se va afla strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, pe care o considerăm una din cele mai importante iniţiative ale României la nivelul Uniunii Europene şi rămâne o prioritate de politică externă pentru 2012. Potenţialul de dezvoltare al regiunii este semnificativ, având în vedere conexiunea cu zona extinsă a Mării Negre.

În fine, deşi nu în ultimul rând, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, element determinant al securităţii naţionale şi al stabilităţii europene şi regionale. În acest sens, trebuie pus accentul din ce în ce mai mult pe energii regenerabile, fără a neglija proiectele de referinţă din domeniul energiei, lansate anterior. Realizarea gazoductului Nabucco şi materializarea proiectului Interconectorului de gaz Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria, precum şi finalizarea sistemului de interconectări de gaz cu statele vecine, rămân obiective de primă însemnătate pentru România. Nu trebuie să aşteptăm încă o criză pentru a ne aduce aminte de importanţa acestor proiecte.

Interconectarea reţelelor energetice în interiorul Uniunii Europene, ca şi cu cele de la frontierele sale, constituie, de asemenea, o prioritate. În acest sens, am încurajat şi încurajăm demersurile privind conectarea pieţelor de energie electrică din Republica Moldova şi Ucraina la reţeaua europeană a operatorilor de transport al electricităţii.

Excelenţele Voastre,

Este la fel de important să privim cu interes spre exteriorul Uniunii şi să acţionăm împreună pentru consolidarea contribuţiei active a acesteia la susţinerea proceselor de democratizare şi modernizare aflate în derulare în regiunile din proximitatea Uniunii Europene.

Ca şi în urmă cu 5 ani, când România devenea membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, asociindu-se spaţiului de democraţie şi prosperitate, dar şi setului de valori pe care este construită Uniunea, rămânem fideli susţinerii traseului european al ţărilor care demonstrează voinţa politică şi capacitatea de a parcurge cu succes întregul itinerariu, deloc facil, al transformărilor democratice şi reformelor politice, economice şi administrative. Politica „uşilor deschise” trebuie să rămână vectorul care impulsionează aceste schimbări în statele candidate şi aspirante. După ce 2011 a marcat succesul Croaţiei în procesul de integrare europeană – prin semnarea Tratatului de aderare în luna decembrie – credem că 2012 este un an care poate şi trebuie să aducă noi evoluţii importante în eforturile de apropiere de Uniune ale altor ţări.

Evoluţiile recente din Vecinătatea Sudică au reliefat avantajele, dar şi limitele Politicii Europene de Vecinătate. S-a resimţit cu acuitate nevoia unui plus de coerenţă şi eficienţă, a unei capacităţi sporite de reacţie, a unei mai bune coordonări între Uniunea Europeană, statele membre şi principalii parteneri internaţionali şi, nu în ultimul rând, a unui plus de flexibilitate în disponibilizarea şi alocarea resurselor financiare.

În acest context, România se va exprima şi în continuare în favoarea edificării unor relaţii consolidate de cooperare cu partenerii Uniunii din vecinătatea ei estică şi sudică, fundamentate pe asumarea unor valori comune şi pe ataşamentul împărtăşit privind respectarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept.

Nu mai puţin importantă, şi o susţinem cu toată tăria, este intensificarea exerciţiului de reflecţie la nivel european având ca obiectiv adoptarea unei Strategii pentru regiunea Mării Negre. Ea ar veni într-o complementaritate logică a Strategiei Uniunii Europene pentru Marea Baltică şi a Strategiei pentru Dunăre. Această strategie ar pune accentul în primul rând pe capacitatea bazinului Mării Negre de a juca un rol mai accentuat pe harta energetică a Uniunii. Am în vedere resursele sale de hidrocarburi, poziţia de poartă de intrare în Uniune a resurselor energetice, precum şi rolul de placă turnantă pentru transportul acesora între ţările riverane.

Excelenţele Voastre,

În 2012, vom aborda politica externă a României în acelaşi spirit de continuitate ca şi în cazul politicilor europene, astfel încât acţiunile noastre vor fi orientate cu precădere spre consolidarea rezultatelor consemnate în anii precedenţi sau substanţierea parteneriatelor României cu state membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, precum şi a parteneriatelor strategice şi a relaţiilor de cooperare consolidată cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice relevante pentru interesele noastre, precum Turcia şi ţările din Caucaz, Orientul Mijlociu sau Extremul Orient.

În raporturile cu Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia, care se disting ca intensitate şi profunzime în planul relaţiilor bilaterale ale României, vom urmări dezvoltarea de acţiuni care să valorifice în mod optim politicile comune pe care se fondează piaţa internă a Uniunii Europene, în interesul dezvoltării ţărilor noastre în interiorul Uniunii. Cu sprijinul partenerilor noştri strategici din Uniunea Europeană şi al statelor faţă de care avem afinităţi speciale de istorie şi cultură, sperăm să depăşim anumite obstacole în accesul deplin al României la ansamblul politicilor comune, fie că vorbim de spaţiul de liberă circulaţie, fie de pieţele naţionale de muncă. În acest context aş dori să adresez sincere mulţumiri Guvernului Republicii Italiene pentru decizia de eliminare, cu începere de la 1 ianuarie 2012, a restricţiilor impuse forţei de muncă din România.

Construim relaţia strategică consolidată cu Statele Unite de pe o platformă reînnoită. Vom lucra în acest an împreună cu partenerii americani pentru implementarea tuturor liniilor de acţiune convenite în domeniile pe care este structurată Declaraţia Comună privind Parteneriatul strategic pentru secolul XXI, astfel încât să obţinem rezultate concrete, cu precădere în domeniul economic şi al liberei circulaţii. De asemenea, vom începe aplicarea Acordului în domeniul apărării antirachetă, în vederea respectării întocmai a calendarului asumat.

Consolidarea parteneriatului special cu Republica Moldova rămâne o prioritate a diplomaţiei române în 2012. România va continua să susţină activ procesele de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, de modernizare şi democratizare a societăţii în spiritul valorilor şi principiilor europene. Sperăm că, în 2012, la Chişinău va exista o arhitectură instituţională completă prin alegerea preşedintelui ţării şi se vor aprofunda reformele adoptate în ultimii doi ani, astfel încât Republica Moldova să îşi continue parcursul pro-european, democratic asumat. În acest sens, nu pot decât să salut decizia Uniunii Europene din decembrie 2011, de lansare a negocierilor cu Republica Moldova pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Sperăm ca, după acest pas, negocierile bilaterale să se poată accelera în vederea încheierii cât mai curând a Acordului de Asociere dintre Uniune şi Republica Moldova. De asemenea, anul acesta ne aşteptăm ca reluarea reuniunilor formale „5+2” să conducă la angajarea veritabilă a tuturor actorilor pentru obţinerea unor progrese efective în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.

În raporturile cu statele occidentale sau din vecinătate, în care trăiesc importante comunităţi de etnici români, va rămâne prioritară atenţia cu care vom urmări politicile acestora faţă de conaţionalii noştri. În acest sens, vom continua să acţionăm pentru ca statele de reşedinţă să vină cu o mai mare deschidere în întâmpinarea nevoilor şi aşteptărilor românilor din afara graniţelor, inclusiv prin autorizarea unei prezenţe consulare româneşti sporite. Criza nu poate fi un pretext pentru diminuarea eforturilor de a oferi cetăţenilor sau etnicilor români care trăiesc şi muncesc în străinătate sprijin, asistenţă şi servicii de o manieră compatibilă cu statutul nostru de ţară membră a Uniunii Europene.

Relaţia cu Turcia a fost marcată de o serie de contacte intense de nivel, culminând cu ridicarea relaţiei româno-turce la nivel de Parteneriat Strategic, prin încheierea Declaraţiei politice în acest sens cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o la Ankara în luna decembrie 2011. În acest an ne-am propus să convenim şi să punem în aplicare un Plan de acţiuni conţinând proiecte de colaborare concrete, cu accent pe domeniul economic şi al promovării investiţiilor, al cooperării în planul afacerilor europene şi al asigurării stabilităţii regionale.

Relaţiile României cu statele din Caucaz şi Asia Centrală – şi am aici în vedere, deşi nu exclusiv, relaţiile cu Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan – vor canaliza, în continuare, demersul nostru politic şi voinţa de a pune în valoare un uriaş potenţial de cooperare economică, în special în vederea asigurării securităţii energetice, prin diversificarea surselor şi traseelor de aprovizionare. Vom susţine în continuare activ aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Georgiei.

Vom continua să abordăm în mod pragmatic raporturile cu statele de care ne simţim legaţi inclusiv prin obiectivele comune de integrare europeană sau cu partenerii tradiţionali de cooperare. În acest sens, vom sprijini în continuare candidaturile pentru aderarea la Uniunea Europeană ale statelor din Balcanii de Vest şi vom acţiona pentru valorificarea în beneficiu reciproc a intereselor economice sau de altă natură cu ţări precum Israel, statele Consiliului de Cooperare al Golfului sau partenerii noştri din America Latină şi Africa.

Politica externă a României va rezerva şi în acest an un loc special relaţiilor cu China, care se fondează pe o lungă tradiţie de cooperare în plan politic, economic şi cultural. Am toată încrederea că anul 2012 va permite consemnarea unor proiecte importante, în special de natură economică, în contextul aplicării înţelegerilor stabilite în dialogul bilateral, la nivel înalt şi la cel mai înalt nivel.

2011 a marcat, de asemenea, o intensificare a relaţiilor noastre cu principalele economii asiatice. În 2012, ne vom concentra pe dezvoltarea de acţiuni comune pentru valorificarea potenţialului care se înregistrează în raporturile României cu Japonia şi Coreea de Sud.

În perioada următoare, credem că se cuvine să ne regăsim şi cu Federaţia Rusă în promovarea aceloraşi valori ale spiritului european, pe linia evoluţiilor pozitive înregistrate deja în relaţiile economice bilaterale. Aşa cum am arătat în repetate rânduri, România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare, în spiritul unui dialog deschis şi european care să ţină cont atât de profilul internaţional, cât şi de interesele fiecărui stat.

Doamnelor şi domnilor,

Primăvara Arabă este, fără îndoială, evenimentul politic cel mai important al anului 2011, un moment de cotitură istorică şi o şansă imensă pentru regiune. Primăvara arabă ne-a oferit ocazia de a retrăi momentul euforiei produse acum mai bine de 20 de ani de căderea dictaturilor din Europa de Est. Ne-a creat, de asemenea, responsabilitatea de a oferi altora experienţa acumulată în propriul proces de tranziţie. Miza fundamentală a momentului pentru comunitatea internaţională în raport cu ţările care au cunoscut mişcări transformatoare este de a susţine calea moderaţiei şi echilibrului, a bunei convieţuiri şi respectului faţă de opţiunile celorlalţi, atât în plan intern, cât şi în plan extern, premise fundamentale pentru asigurarea bunăstării şi existenţei demne a cetăţenilor acestor ţări.

Prioritatea pentru anul 2012 rămâne implicarea, alături de comunitatea internaţională, în sprijinul proceselor de transformări democratice din statele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. România va continua să promoveze şi necesitatea reclădirii încrederii actorilor regionali pentru reluarea grabnică a negocierilor, fără precondiţii, în scopul soluţionării politice a conflictului din Orientul Mijlociu. Suntem interesaţi să contribuim, alături de alţi parteneri, la instaurarea păcii, stabilităţii şi securităţii în zonă.

Înţelegem deplin aspiraţiile poporului palestinian la autodeterminare şi pace, precum şi acelea de securitate pentru poporul israelian şi suntem convinşi că soluţia durabilă este la masa negocierilor palestiniano-israeliene.

Suntem preocupaţi şi urmărim cu maximă atenţie, la fel ca şi comunitatea internaţională, evoluţiile în „dosarul nuclear iranian”. Solicităm deplină responsabilitate în clarificarea şi soluţionarea acestei probleme, prin favorizarea unui dialog constructiv şi constant.

Excelenţele Voastre,

În domeniul securităţii: România va continua să fie un contributor cu vizibilitate atât în implementarea deciziilor Summit-ului de la Lisabona vizând consolidarea internă a NATO, cât şi în pregătirea Summit-ului de la Chicago din 2012. La această din urmă reuniune, obiectivele noastre punctuale vizează declararea capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă şi identificarea unor iniţiative şi proiecte de tip “smart defence” care, în contextul actualelor constrângeri financiare, pot contribui la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei.

În Afganistan, ne-am continuat implicarea în eforturile pentru stabilizarea situaţiei de securitate. Obiectivul nostru, ca şi al altor aliaţi, este ca, pe măsura avansării procesului de transfer al atribuţiilor de securitate către Armata Naţională Afgană, să procedăm la o diminuare graduală a forţelor combatante, în paralel cu sporirea numărului militarilor implicaţi în activităţi de formare şi instruire.

În dimensiunea Politicii Comune de Securitate şi Apărare, în 2011 România a devenit cel mai important contributor la misiunile civile ale Uniunii Europene. Pentru anul care abia a început, ne-am propus să sprijinim iniţiativele în direcţia unei politici de securitate şi apărare mai coerente şi orientată spre rezultate, inclusiv din perspectiva implicării partenerilor estici în sistemul european de gestionare a crizelor.

În 2012, România va continua să susţină o abordare principială privind cadrul pentru un nou aranjament în domeniul armamentelor convenţionale, considerând că orice viitor proces de negociere trebuie să permită preluarea elementelor deja convenite în cadrul tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa şi varianta sa adaptată.

Rămânem aceiaşi fervenţi susţinători ai vocaţiei multilateralismului de a contribui la rezolvarea unor provocări transfrontaliere. Consolidarea poziţiei şi vizibilităţii României în cadrul ONU şi reafirmarea angajamentului în favoarea multilateralismului, ca modalitatea cea mai adecvată de soluţionare a provocărilor deosebite cu care se confruntă comunitatea internaţională în secolul XXI, vor fi axe importante ale acţiunii noastre externe în 2012.

Semnalăm, în mod deosebit, iniţierea unui proiect de rezoluţie românesc în domeniul promovării democraţiei, din postura României de membru al Consiliului Drepturilor Omului, mandat dobândit pentru a doua oară, în mai 2011, şi care acoperă perioada iunie 2011 - decembrie 2014.

Vom continua, deopotrivă, consacrarea rolului politic activ al României în cadrul Francofoniei – inclusiv prin statutul de „stat-far” al Francofoniei în Europa de Est.

În încheiere, permiteţi-mi să exprim speranţa ca în 2012, prin efortul nostru comun, pe baza experienţei dumneavoastră remarcabile, să atingem obiectivele pe care ni le-am fixat.

Vă mulţumesc pentru atenţie, vă doresc La mulţi ani!”

Departamentul de Comunicare Publică